Autoritatile romane au inceput ieri negocierile cu oficialii OTE privind majorarea de capital atat de solicitata de investitorul grec de la RomTelecom, reconsiderandu-si, in acest fel, pozitia fata de posibilitatea de privatizare a operatorului de telecomunicatii. Delegatia elena, condusa de presedintele si directorul general al OTE, Lefteris Antonakopoulos, s-a intalnit, ieri, cu ministrul comunicatiilor Dan Nica, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, si seful Departamentului de Politici Economice al Guvernului, Eugen Dijmarescu.
Guvernul a decis, in sedinta de saptamana trecuta, ca este indicat sa se adopte o varianta de privatizare care sa convina ambilor actionari – statul roman si OTE -, in acest caz, singura optiune posibila fiind majorarea de capital. Presedintele si directorul general al OTE a declarat ca asteapta un raspuns in privinta majorarii participatiei OTE la capitalul RomTelecom pana la sfarsitul lunii octombrie. De altfel, asa cum ne-au declarat surse din sectorul comunicatiilor, o data cu finalizarea raportului de consultanta, negocierile dintre cele doua parti se concentreaza acum asupra datei si conditiilor in care se va face majorarea de capital.
Aceleasi surse apreciaza ca schimbarea de optica a oficialilor romani, care pana la acest moment au amanat orice negociere cu investitorul grec, a avut loc pe fondul unor presiuni internationale puternice de sprijinire a OTE. Nu trebuie uitat ca, la ora actuala, RomTelecom nu poate angaja nici un imprumut fara recomandarea principalului finantator, BERD.
Oficialii romani si-au reconsiderat pozitia vizavi de perspectivele operatorului national de telecomunicatii RomTelecom si, implicit, fata de investitorii greci de la OTE. Astfel, dupa ce in sedinta de Guvernul de saptamana trecuta s-a ridicat problema privatizarii RomTelecom si a situatiei financiare critice cu care se confrunta, s-a ajuns la concluzia ca este indicat sa se continue negocierile cu investitorul grec in vederea realizarii majorarii de capital solicitate de OTE. -Guvernul este de acord cu o intelegere amiabila care sa convina tuturor. Solutia cea mai probabila in acest caz este acceptarea majorarii participatiei investitorului elen la capitalul RomTelecom-, au declarat surse parlamentare. Ceea ce inseamna ca statul roman a decis sa acorde investitorului grec posibilitatea de a intra in posesia pachetului majoritar de actiuni, renuntand astfel la cele -16 posibile variante de privatizare- pe care ministrul comunicatiilor, Dan Nica, la avea in maneca.
Delegatia elena, formata din presedintele si directorul executiv al OTE – dl Lefteris Antonakopoulos, directorul financiar al grupului – Dimitris Kouvatsos, precum si presedintele diviziei OTE International – George Skarpelis, s-au intalnit ieri cu ministrul comunicatiilor – Dan Nica, ministrul finantelor – Mihai Tanasescu si seful Departamentului de Politici Economice – Eugen Dijmarescu. Surse din sectorul comunicatiilor ne-au precizat ca discutiile cu oficialii greci vor continua si in cursul zilei de azi, tot azi fiind programata si sedinta Consiliului de Administratie al RomTelecom. De altfel, asa cum au precizat sursele citate, negocierile nu vor dura prea mult, partea romana trebuind numai sa hotarasca data la care se va face majorarea de capital si conditiile in care se va realiza. -Raportul de evaluare intocmit de consultant se afla deja pe masa Guvernului, asa ca din acest punct de vedere nu se mai poate pune problema unei amanari-, au precizat aceleasi surse din domeniu.
Presiuni internationale
Schimbarea de optica a oficialilor romani, care pana la acest moment au mers numai pe mana ministrului comunicatiilor, survine pe fondul unor presiuni internationale ridicate, de sprijinire a investitorilor greci. Trebuie spus ca pana in prezent ministrul comunicatiilor a ignorat situatia critica a RomTelecom, sustinand ca este o consecinta a recesiunii pietei mondiale a comunicatiilor. Mai mult, domnia sa a sustinut ideea posibilitatii realizarii unei privatizari in conditii de succes a operatorului de telecomunicatii chiar si fara participarea investitorilor eleni. Cert este ca mai bine de noua luni, sub diverse pretexte, fie de amanare a semnarii contractului de consultanta cu Schroder Salomon Smith Barney, fie de completare a raportului de consultanta, Dan Nica a tergiversat luarea unei decizii in privinta RomTelecom. Investitorii greci au ajuns la capatul rabdarii, anuntand mai intai ca, in cazul in care nu vor ajunge la un acord cu statul roman, isi vor retrage investitia din Romania, pentru ca acum sa acorde un nou termen pentru finalizarea negocierilor, respectiv sfarsitul lunii octombrie. Lefteris Antonakopoulos a aratat ca insistentele pentru continuarea discutiilor cu partea romana au la baza un acord incheiat la sfarsitul lunii iunie. In memorandumul de la acea data, partea romana a recunoscut ca situatia financiara a RomTelecom impune efectuarea unei majorari de capital.
BERD a avut un -cuvant greu-
In acest interval de timp, Romtelecom a ajuns sa aiba obligatii de plata de circa 700 milioane de dolari. Un cuvant important in deciza oficialilor romani de a negocia cu investitorii greci l-a avut BERD, principalul creditor al RomTelecom. Inainte de 1996, RomTelecom a angajat un imprumut in valoare de 140 milioane de dolari de la BERD. Desi ratele de rambursare au fost respectate, la momentul actual operatorul nu mai indeplineste conditiile, impuse prin acordul de imprumut, privind gradul de indatorare si de expunere. In aceasta situatie, BERD a avut o pozitie extrem de explicita, aratand ca, daca principalii actionari – statul roman si OTE – nu dovedesc ca sunt dispusi sa mai investeasca in dezvoltarea RomTelecom, operatorul roman nu va mai beneficia de un nou imprumut. Or, fara recomandarea principalului finantator, BERD, RomTelecom nu a putut angaja nici un alt credit.
Conform estimarilor OTE, operatorul roman are nevoie de 450 milioane de dolari pentru restructurare, din care 200 milioane de dolari ar putea veni din majorarea de capital. OTE a achizitionat in decembrie 1998, pentru suma de 675 milioane de dolari, 35% din actiunile RomTelecom, obtinand in acelasi timp dreptul de uzufruct pentru inca 16% din actiuni.
