Statul roman va scapa, in curand, si de ultima societate specializata in fabricarea sticlei plate pe care o mai are in batatura. Este vorba despre societatea Ges SA Boldesti-Scaieni, pe care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a lansat-o la privatizare la sfarsitul saptamanii trecute. In conditiile in care industria sticlariei romanesti se afla de cativa ani pe o panta puternic descendenta, importurile din tari precum Turcia sau China descurajand semnificativ producatorii romani, va reusi oare investitorul care va prelua societatea GES sa razbata in aceasta lume? Vor veni oare si in Romania (n.r. – cel putin cu ocazia privatizarii acestei societati renumite) investitorii adevarati din domeniu?
Se cauta un pretendent bogat
Metoda de privatizare aleasa de AVAS pentru societatea prahoveana Ges Boldesti-Scaieni este negocierea pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile. AVAS se pare ca are ganduri mari in ceea ce priveste trecerea in proprietate privata a acestei ultime societati din domeniu, pe care o mai are in portofoliu, intrucat la negociere vor putea participa, potrivit institutiei, -numai ofertantii care vor face dovada unei cifre de afaceri de cel putin 50 milioane de euro in ultimul exercitiu financiar, realizata din activitatea principala a SC Ges-. Si cum cei interesati au destul timp la dispozitie pentru a se hotari, respectiv 1 septembrie 2004 (n.r. – data-limita pentru depunerea ofertelor), statul poate spera asadar ca un investitor serios si bogat va veni la Boldesti-Scaieni. AVAS are si motive de a fi optimista, intrucat Ges este o societate comerciala mare, al carei capital social depaseste 1.100 miliarde de lei.
Declinul sticlariei, provocat de importurile masive
Panta descedenta pe care se afla industria sticlariei romanesti devine, din pacate, de la an la an, tot mai abrupta. Anul trecut, valoarea totala a importurilor s-a situat in jurul cifrei de 125 milioane de euro, in crestere cu 20 milioane de euro fata de anul 2002. Iar situatia din domeniu tinde spre o inrautatire accentuata. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul National de Statistica (INS), exporturile de sticla si articole din sticla, realizate de tara noastra in primele cinci luni ale acestui an, au fost de 45,8 milioane de euro, in scadere fata de aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce importurile realizate in perioada ianuarie-mai 2004 au fost mai mari decat exporturile, respectiv 54,7 milioane de euro, in crestere cu peste 33% fata de aceeasi perioada a anului 2003. Si toate acestea in contextul in care Romania detine inca importante capacitati de productie si personal calificat. Involutia acestui sector este explicata, asadar, de majoritatea producatorilor din domeniu, de cresterea masiva a importurilor de sticla din tari precum China, Turcia, Rusia sau Ucraina, unde producatorii sunt incurajati, prin aplicarea diverselor politici industriale, de care sticlarul autohton nu beneficiaza. Producatorul nostru trebuie sa-si -alinieze- preturile la desele majorari ale utilitatilor si materiilor prime, costurile finale ale produselor neputand concura asadar cu cele din import.
Cu investitii marunte nu se face -primavara-
Perioada postdecembrista nu a adus investitii semnificative in industria sticlei, doar doua societati din domeniu stand ceva mai bine la acest capitol. La Ges Boldesti-Scaieni, spre exemplu, au fost investite 35 milioane de dolari, intr-un cuptor de geam, cu o capacitate de productie de 150 de tone/zi, iar la Omega Tarnaveni a mai fost facuta o investitie similara. Totusi, nu se face -primavara- cu doar doua investitii, am putea spune noi, intrucat toate celelalte investitii realizate nici macar modeste nu pot fi numite. Statele vecine se -misca- insa continuu, in acest sens, investitiile in domeniu facandu-se pe banda rulanta. Langa Moscova, spre exemplu, urmeaza sa ia nastere o noua fabrica de geam float, care se va afla -pe mana- unui vestit concern britanic. In conditiile in care acesta se lauda ca va folosi tehnologii de ultima ora, este de asteptat ca producatorii autohtoni, carora le lipsesc, in multe cazuri, si investitiile minime, sa se simta din ce in ce mai amenintati, caci concurenta ii omoara pe cei slabi.
Producatorii renumiti au ocolit Romania
Din pacate, Romania a fost ocolita de marii producatori internationali din domeniu. Desi, de-a lungul timpului, statul a scos la privatizare mai multe societati de profil, nici una dintre acestea nu a fost suficient de atractiva pentru strainii cunoscuti in bransa, majoritatea fabricilor de sticla incapand pe mainile unor investitori autohtoni, fie fara suficienta putere financiara, fie fara intentii serioase si sanatoase. Un exemplu mai mult decat semnificativ este cazul societatii Stipo Dorohoi, unde privatizarea a fost anulata din cauza neseriozitatii cumparatorului, iar fabrica este macinata in prezent de datorii si convulsii sociale. Acelasi cumparator a nenorocit alte cateva fabrici de sticla, care si-au inchis portile. In aceste conditii, cum pot avea pretentia astfel de producatori autohtoni de a face fata concurentei acerbe de pe piata internationala?
