Deciziile Guvernului Nastase in sectorul telecomunicatiilor nu raspund nici pe departe recomandarilor internationale privind crearea unui mediu concurential, transparent si echidistant pentru toti operatorii de pe piata. Printr-o ordonanta intrata in vigoare la sfarsitul lunii ianuarie pe piata telecomunicatiilor din Romania a aparut un nou operator, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), care a primit dreptul de a presta astfel de servicii pentru persoanele juridice private sau de stat.
In acest fel, sustin specialistii din domeniu, se creeaza o noua regie cu pozitie dominanta pe piata telecomunicatiilor, in conditiile in care STS va presta servicii de telecomunicatii contra cost, beneficiind insa de fonduri de la buget si administrand o retea proprietate publica a statului. STS este din start avantajat, pe de o parte, pentru ca patrunde pe piata inainte de termenul de liberalizare a acesteia, 1 ianuarie 2003, si, pe de alta parte, pentru ca poate stabili tarife de dumping, avand in vedere ca opereaza o retea deja existenta. Evident ca toti viitorii operatori de pe piata telecomunicatiilor, ce vor fi nevoiti ca din tarife sa aloce o cota pentru amortizarea investitiilor in propria infrastructura, se vor confrunta cu concurenta neloiala din partea STS. Din pacate, Ministerul Comunicatiilor, cel care trebuie sa vegheze la crearea unui mediu concurential nediscriminatoriu, nu a tras nici un semnal de alarma asupra implicatiile adoptarii actului normativ si nici macar nu si-a indeplinit angajamentul de a scoate la licitatie pana la sfarsitul lui 2001 doua licente de telefonie fixa.
Guvernul Nastase are un mod original de a intelege liberalizarea pietei comunicatiilor, crearea unui mediu concurential transparent si aplicarea unui tratament nediscriminatoriu operatorilor din domeniu. Printr-o ordonanata intrata in vigoare la sfarsitul lunii ianuarie 2002 a fost consfintita intrarea pe piata a unui nou operator de telecomunicatii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) care pana in prezent avea atributii de operare numai intr-un sistem inchis ce includea autoritatile publice si institutiile administratiei de stat. Concret, Ordonanta de Urgenta 7/2002 largeste sfera de activitate a STS, specificand ca aceasta institutie -poate efectua in conditiile legii prestatii de servicii de telecomunicatii pentru persoanele juridice publice sau private-. Veniturile astfel obtinute vor fi utilizate integral pentru finantarea cheltuielilor materiale si de capital, se mai precizeaza in actul normativ. Cum actul normativ nu face nici o referire asupra termenului vag -in conditiile legii-, rezulta ca STS poate in orice moment sa asigure servicii de telecomunicatii pentru firme private, societati de stat si alte institutii ale statului atragand in acest fel venituri extrabugetare.
Actul normativ reprezinta o incalcare flagranta a tuturor principiilor si mecanismelor ce stau la baza crearii unei piete concurentiale in care toti operatorii beneficiaza de tratament egal. Prima anomalie este legata de faptul ca in acest fel se acorda STS dreptul de a oferii servicii pentru care toti ceilalti operatori trebuie sa obtina licenta si pentru care platesc sume considerabile. De exemplu, conform reglementarilor in vigoare, taxa pentru obtinerea unei licente nationala de telefonie fixa este de 12 miliarde de lei. Mai mult, STS poate presta servicii de telecomunicatii in conditiile in care beneficiaza de alocatii de la bugetul de stat si opereaza o retea proprietate publica a statului. In aceste conditii, evident, poate stabili tarife pentru serviciile pe care le presteaza cu mult sub pretul pietei, facand concurenta neloiala atat viitorilor operatori, cat si celor intrati deja pe piata. Nu trebuie uitat ca o serie de companii de stat, precum Transelectrica, CFR SA (responsabila cu gestionarea infrastructurii de telecomunicatii), Societatea de Radiocomunicatii, au investit sume considerabile pentru a-si dezvolta propriile retele, pregatindu-se pentru momentul liberalizarii pietei telecomunicatiilor, 1 ianuarie 2003. Evident ca toate tarifele pe care acesti viitori operatori le vor stabilii pentru serviciile prestate vor avea si o componenta ce va asigura amortizarea investitiei in dezvoltarea infrastructurii, lucru ce nu este valabil pentru STS. Cu alte cuvinte, serviciile de telecomunicatii oferite de STS vor avea tarife de dumping si vor atrage principalii clienti de pe piata. Deja STS a anuntat ca urmeaza sa semneze un contract cu TAROM, pentru a asigura telecomunicatii pe rutele internationale ale companiei. Directorul STS, Tudor Tanase, a declarat ca acest contract reprezinta unul dintre exemplele de aplicare a Ordonantei 7/2002, precizand ca STS va putea asigura inclusiv functionarea unor sisteme de achizitii de date pentru furnizorii de utilitati (gaze, apa), centralizand date legate de acestea.
Actul normativ deja a starnit reactii vehemente din partea Partidului Democrat care a solicitat Guvernului modificarea Ordonantei. -Iata cum un serviciu secret, dispunand acum de o baza impresionanta, pe care nici vechea Securitate nu a avut-o, o va putea utiliza in scopuri private, pentru a o comercializa pe bani pentru persoanele care vor dispune de resursele financiare necesare. Deci nu vom mai avea nevoie sa realizam alte acte pentru a putea dobandi asemenea baze de date, ci pur si simplu ele vor fi puse la dipozitie si orice cetatean din Romania care va detine un telefon fix sau mobil va fi la dispozitia oricarei persoane private care va avea bani-, a declarat dl Emil Boc, vicepresedintele PD.
Dincolo de aspectul privind posibilitatea utilizarii in scopuri comerciale a unor baze de date confidentiale, este de remarcat modul in care oficialii romani inteleg crearea unui cadru competitional nediscriminatoriu. Era de asteptat ca o astfel de decizie macar la nivel declarativ sa starneasca o reactie din partea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, in calitate de autoritate ce vegheaza la repsectarea principiilor concurentiale. Cu atat mai mult cu cat ministrul comunicatiilor, Dan Nica, nu pare prea grabit in promovarea liberalizarii serviciului de telefonie fixa. Desi domnia-sa a anuntat ca in 2001 va scoate la licitatie doua licente de telefonie fixa, in asa fel incat viitorii operatori sa aiba un interval de un an de zile pentru a se pregati in vederea deschiderii pietei telecomunicatiilor, acest lucru nu s-a intamplat nici pana in ziua de azi. De unde rezulta cu claritate ca guvernantii romani au un mod specific de a crea competitie pe piata comunicatiilor. Cert este ca prin deciza de a acorda STS posibilitatea de prestare a serviciilor de telecomunicatii se infiinteaza o noua regie, un operator cu pozitie dominanta.
