Prin adoptarea Ordonantei 45/4.08.2005, intrata in vigoare din 21 august, guvernul a decis reorganizarea pietei produselor agricole si agroalimentare din Romania, iar noile masuri se vor aplica pana la integrarea in Uniunea Europeana (UE). Schimbarile sunt foarte importante, noul sistem creat fiind extrem de complex, cu elemente de birocratie institutionala clar definite. Ordonanta publicata cu numarul 754/18.08.2005 trebuie cu multa atentie studiata spre a fi inteleasa in profunzime de toti producatorii, altfel risca ceea ce e mai rau, adica sa se autoelimine de pe piata.
Practic, o data cu aplicarea acestor prevederi legale, orice ajutor de la stat, de genul celui acordat pana acum – cupoane pentru seminte, motorina, ingrasaminte chimice, erbicide etc. – va disparea, dar vor exista mecanisme de subventionare acordate pe criterii de piata, la care nu va mai avea acces decat producatorul care face parte dintr-o organizatie de tip patronal si care produce ceea ce trebuie, cum trebuie si cand trebuie. Astfel, daca mecanismele birocratice reglementate de guvern vor functiona, se va trece de la o agricultura arhaica, la una mai apropiata de legile economiei de piata.
Consiliul de produs, elementul-cheie al intregului mecanism
Ordonanta va trebui sa produca efecte doar pana la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Desi Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale va avea un rol important, arbitrariul in ceea ce priveste hotararile privind piata si mecanismele acesteia se va diminua pana la disparitie. Acest eveniment se va produce in momentul in care va functiona la parametri normali organismul denumit Consiliu de produs.
Pentru fiecare produs agricol se va constitui un astfel de consiliu, care va avea in componenta reprezentantii partenerilor de pe filiera produsului in cauza, de la productie pana la marketing si vanzare, la care se vor adauga reprezentanti ai ministerelor agriculturii, economiei si comertului, ai Consiliului Concurentei sau ale altor organisme centrale de stat, in functie de situatie.
Consiliul nu va avea personalitate juridica, dar va fi recunoscut prin ordin al ministrului agriculturii, publicat in Monitorul Oficial. Conducerea fiecarui consiliu va fi compusa din trei pana la sapte membrii, dintre care unul va fi numit de Ministerul Agriculturii. Ceilalti vor fi alesi de reprezentantii sectorului privat din domeniu, cu votul majoritatii simple a partenerilor de pe filiera de produs. In fiecare consiliu de produs se pot forma si comisii de specialitate, constituite din membrii organizatiilor teritoriale, legal infiintate, gen asociatii, federatii etc. Practic, pentru a avea acces la subventii, piata sigura pentru produse, acces la informatii etc., agricultorii trebuie sa accepte organizarea teritoriala, asemeni federatiilor patronale din industrie. Cei care nu vor face acest lucru se vor autoexclude definitiv de pe piata, indiferent de potenta lor actuala.
Consiliul va decide nivelul productiei si va stabili preturi de referinta
Rolul Consiliului pe produs va fi capital in ceea ce priveste, in principal, dezvoltarea activitatii pe fiecare filiera de produs, analiza pietei, estimarea costurilor si a preturilor, propunerea de masuri legislative de reglementare a pietei si, nu in ultimul rand, va elabora, impreuna cu Ministerul Agriculturii, scheme de sprijin financiar si de avizare a beneficiarilor acestor scheme. Mecanismul propus prin ordonanta in ceea ce priveste pretul de referinta al produselor este destul de complex, dar va fi stabilit prin vointa membrilor filierei de produs. Astfel, pentru informarea operatorilor asupra conditiilor pietei, cu 30 de zile inaintea inceperii anului de piata, partenerii de pe filiera pot conveni preturi indicative, preturi de baza sau preturi de referinta la produsele de pe filiera. Apoi, preturile astfel convenite se supun aprobarii Consiliului pe produs si, ulterior, se dau publicitatii.
Guvernul va stabili anual cuantumul total al subventiilor, dar, in final, tot Consiliul va fi cel care va decide cum si cui ii va fi oferit sprijinul financiar, prin plati directe sau subventii pentru cresterea calitatii productiei si a transferului tehnologic, sau prime de export, in vederea sustinerii preturilor si, pe aceasta cale, a promovarii si stimularii exportului de produse agricole si alimentare.
Contractele de vanzare vor cuprinde termenele de plata si penalizarile pentru intarziere
Masurile de sprijin pentru produse cuprind scheme specifice privind sprijinul financiar, reglementari privind calitatea, dar si scheme de interventie pe piata in situatii de criza, putandu-se astfel stabili chiar si preturile de interventie.
Unul dintre instrumentele puternice va fi contractul dintre producator si achizitor de produse. Fara a interveni in nici un fel in vointa partilor, art. 15 al ordonantei precizeaza ca astfel de contracte, incheiate intre producatorii agricoli si achizitorii de produse agricole materie prima pentru realizarea obiectivelor din acordurile interprofesionale, vor trebuie sa cuprinda clauze referitoare la obligatiile ce revin partilor, conditiile de livrare si de calitate a produselor, pretul, termenele de livrare, termenele de plata, modalitatile de plata si de garantare a platii pretului, instrumentele de plata, precum si clauzele privind penalitati pentru nerespectarea contractului.
