Odiseea preturilor administrate, principala unealta prin care autoritatile de la Palatul Victoria si, respectiv, de la Banca Nationala a Romaniei au incercat sa stapaneasca inflatia, este inca departe de a fi ajuns la punctul final.
Dincolo de faptul ca exista niste coordonate certe, niste targheturi cuprinse in documentele de pozitie semnate in procesul de preaderare la Uniunea Europeana, modalitatea in care acestea vor fi atinse ramane responsabilitatea exclusiva a autoritatilor de la Bucuresti. In mod normal, ele ar fi trebuit sa faca obiectul unei strategii ferme, batute in cuie, intrucat nu ne jucam numai cu soarta populatiei ramase cu gura cascata in fata televizorului, in momentul in care crainicul anunta o noua scumpire. Jocul e mult mai mare si mult mai periculos: e vorba de credibilitate, in fata organismelor financiare internationale si, mai ales, in fata investitorilor, fie ei straini, fie ei indigeni. Daca voturile populatiei pot fi intoarse cu doi mici si o bere peste drum de sectia de votare, interesul investitorilor si banii acestora nu se intorc dupa astfel de argumente. Ei vin cu planuri, isi fixeaza tinte de profit care sa multumeasca actionarii, iar pentru asta elaboreaza studii de fezabilitate extrem de laborioase. Principalul pol de atractiei pentru acestia nu il constituie facilitatile fiscale, eternele pomeni, ci predictibilitatea mediului de afaceri.
Ori, prin aceasta alba neagra de-a scumpirile numai predictibilitate nu putem spune ca gasesc in Romania. Ba scumpim in septembrie, ba amanam pentru 2007, ba revenim la 1 noiembrie. Practic, transformam afacerile intr-un joc de poker din care se mai castiga doar la noroc. Nu mai vorbim de faptul ca o scumpite facuta azi nu e egala cu una facuta peste o luna! Iar marile firme au contracte cu furnizorii facute pe termen lung, si solutia cu renegocierea acestora nu tine la acest nivel de afaceri.
O dovada certa a efectelor jocului – de-a uite scumpirea, nu mai e scumpirea -, o gasim in ultimul raport asupra inflatiei oferit de banca centrala.
Astfel, BNR precizeaza ca in anii 2006, 2007 si 2008 majorarea de pret la energia electrica este de 22,4% fata de 13,6% cat era prevazut in proiectia anterioara, in timp ce in cazul energiei termice a ajuns la 25,9% fata de 15,8%. Un calcul simplu arata ca avem practic scumpiri mai mari cu aproape 65% decat cele pe care un investitor meticulos, care a consultat previziunile anterioare, si le-a previzionat pentru anul in curs. Un alt exemplu, in cazul gazelor naturale, pretul trebuia sa creasca, potrivit scenariului anterior, cu doar 23,2%. Pana la urma, daca datele din acest moment vor ramane batute in cuie, ne vom alege cu o majorare de 33,5% la tarifele pentru gazele naturale. La energia termica noul scenariu prevede o crestere de 6%, fata de 5%, iar in cazul energiei electrice, de 6,7% fata de doar 1,9%.
Valoarea efectiva a inflatiei la sfarsitul acestui an va fi cunoscuta abia cu ocazia viitorului raport al BNR, care va fi facut public abia spre sfarsitul primului trimestru al anului viitor. Declaratia recenta a guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, in ceea ce priveste atingerea tintei de inflatie pe acest an, poate parea, fie optimista, fie pesimista, in functie de momentul la care se face trimitere la aceasta. A patra rectificare bugetara, aprobata ieri prin ordonanta de urgenta, arunca minim 2,1 miliarde RON in consum.
Dar in raportul din noiembrie asupra inflatiei se precizeaza ca -in ceea ce priveste componenta fiscala a mixului de politici economice, avand in vedere soldul bugetului consolidat din primele 10 luni ale anului, realizarea deficitului programat de guvern pentru acest an, de 2,5% din PIB devine improbabila. Din acest motiv, pentru sfarsitul anului curent, scenariul de baza ia in calcul ipoteza unui deficit de 1,5% din PIB.- Amintim ca pentru anii 2007 si 2008 deficitul bugetar prognozat va fi de 2,8%, respectiv 2,7%.
Pretul energiei creste din cauza investitiilor firmelor distribuitoare
Expunerea tuturor tipologiilor de presiuni asupra inflatiei nu va fi facuta in cadrul de fata. BNR anticipeaza ca -cele mai importante impulsuri inflationiste cu caracter exogen vor proveni de la componenta de preturi administrate care, conform scenariului actual, va inregistra pe intreg orizontul prognozei cresteri anuale superioare celor din proiectia anterioara-, in special in cazul energiei. Astfel, BNR precizeaza ca in anii 2006, 2007 si 2008 majorarea de pret la energia electrica este de 22,4% fata de 13,6% cat era prevazut in proiectia anterioara, in timp ce in cazul energiei termice a ajuns la 25,9% fata de 15,8%, adica mai mare cu aproape 65%. Spre exemplu, in cazul gazelor naturale, pretul administrat la gazele naturale, potrivit scenariului anterior, trebuia sa creasca cu doar 23,2%, dar in ultimul moment majorarea a fost stabilita la 33,5%. La energie termica noul scenariu prevede o crestere de 6%, fata de 5%, iar in cazul energiei electrice, de 6,7% fata de doar 1,9%. De-a dreptul ireal pare motivul care sta la baza acestui nou scenariu, precizat si in ultimul raport al BNR, adica faptul ca respectivele ajustari ar fi cauzate, pe de o parte, de continuarea procesului de aliniere a preturilor gazelor naturale din productia interna la cele din import, iar pe de alta parte, -de inregistrarea unor costuri investitionale importante de modernizare in domeniul termoficarii si al distributiei energiei electrice.- Or, este cunoscut ca, de fapt, romanii consuma gaz importat din Rusia la un pret situat in jurul a 330 de euro pe o mie metri cubi, in timp ce germanii platesc doar 270 de euro, in conditiile in care importurile se situeaza in jurul a 4 miliarde metri cubi anual.
Cu toate ca poate fi luata in calcul ipoteza mentineri unui pret constant al petrolului la nivelul mediu din trimestrul III 2006, de 65,6 $/baril, pret Brent, -coroborata cu evolutia anticipata a cursului de schimb al leului fata de euro si de dolar, scenariul principal indica o crestere moderata a preturilor la combustibili, cu un impact dezinflationist mai puternic in anul 2007,- dar volatilitatea ridicata a pretului petrolului impune luarea in calcul a persistentei unor riscuri ridicate, -impunand adoptarea unei atitudini prudente in calibrarea politicii monetare.-
Ca o concluzie, citam un pasaj din raportul precizat anterior, unde se precizeaza ca scenariul utilizat la proiectia anterioara pentru evolutia preturilor administrate a trebuit actualizat, astfel ca, pentru acest an se anticipeaza o crestere anuala a preturilor administrate de 9,3%, fata de 7,4% in proiectia anterioara, iar pentru anul viitor este anticipata o crestere de 7,4%, fata de 7,1%.
