Oficialii romani vor incerca inca o data sa sensibilizeze reprezentantii Guvernului ucrainean pentru a gasi o solutie de rezovlare a investitiei facute de statul roman la combinatul de imbogatire a minereurilor de la Krivoi Rog. Saptamana viitoare, in zilele de 29-30, premierul roman, dl Adrian Nastase se va intalni cu primul ministru al Ucrainei, dl Anatoli Kinakh, iar pe 28-29 ianuarie se va desfasura la Bucuresti cea de-a doua sesiune (dupa un interval de sase ani) a Consiliului Consultativ interguvernamental Romania – Ucraina.
De aceasta data, oficialii romani vor solicita un raspuns transant privind intentiile partii ucrainene, mai precis daca doresc sa continue investitia de la combinat sau, in caz contrar, sa inceapa negocierile privind modalitatea de recuperare a sumelor investite de partea romana.
La sfarsitul anului trecut, Guvernul Nastase a aprobat un Adendumm la Conventia incheiata cu statul ucrainean in mai 1994, ce va constitui punctul de plecare a noilor negocieri. Proiectul de Adendumm reprezinta punctul de vedere al statului roman, ce urmeaza fi prezentat saptamana viitoare partii ucrainene. In acest document se prevede trecerea in revista a tuturor obiectivelor realizate de partea romana in cadrul proiectului Krivoi Rog, evaluarea acestora si stabilirea modului de recuperare a sumelor investite. Exista o serie de obiective realizate de constructorii romani la fata locului, altele decat cele legate de liniile de productie a peletelor ( concentrat de minereu de fier), in cazul carora recuperarea sumelor investite nu are nici o legatura cu inceperea propriu-zisa a procesului de fabricatie. Este vorba de obiective sociale, precum scoli, camine pentru care partea romana solicita identificarea posibilitatilor de recuperare a investitiilor.
93 milioane de ruble de recuperat de la Ucraina
Un punct distinct abordat de partea romana in document este legat de recuperarea celor circa 93,44 milioane de ruble transferabile reprezentand contravaloarea unor utilaje independente livrate de Romania unor intreprinderi metalurgice din fosta URSS. Mai concret, aceste utilaje se regasesc in combinatele metalurgice de pe teritoriul Rusiei, iar contravaloarea acestora nu este recunoscuta de Ucraina. -Este o problema ce trebuie rezolvata in primul rand de Ucraina si Rusia pentru ca, o data cu destramarea fosstei URSS, fiecare dintre cele doua state si-a asumat o parte din obligatiile rezultate din proiectul Krivoi Rog. S-a pus problema, la un moment dat, sa se faca niste comisii tripartite, in care sa se discute problema recuperariii acestor bani, dar lucrurile au tergiversat si oricum, pana nu ajung la o intelegere Ucraina si Rusia, nu este clar cine trebuie sa returneze suma-, ne-au declarat surse guvernamentale.
Anul 2001 nu a marcat nici un progres in negocierile dintre Ucraina si Romania si, in ciuda declaratiilor mai incurajatoare ale partenerului ucrainean, lucrurile au stagnat. Trebuie spus ca, incepand cu anul 2000, s-a inregistrat o schimbare de optica a Ucrainei vizavi de investitia de la Krivoi Rog. Astfel, dupa noua ani, in 2000, partea ucraineana a anuntat ca va aloca sume de la buget pentru reluarea lucrarilor pe santierul Krivoi Rog. Din pacate, acest lucru nu s-a intamplat si anul trecut situatia combinatului de imbogatire a minereurilor de fier a ramas la fel de incerta.
Romania a investit pana acum 730 milioane de dolari in combinat
Tara noastra a investit in proiectul de la Krivoi Rog 730 milioane de dolari, iar pana la indeplinirea in totalitate a obligatiilor asumate, ar mai fi nevoie de o participare din partea romana de aproximativ 134 milioane de dolari. In anul 1998, pe fondul nerespectarii de catre statul ucrainean a obligatiilor asumate, partea romana a sistat lucrarile de constructie a combinatului. De atunci, singurele fonduri prevazute in bugetul de stat la capitolul Krivoi Rog au fost cele destinate lucarilor de conservare si paza si cele destinate restiturii garantiilor (reprezentand o cota de 10% din valoarea furniturilor livrate combinatului) pe care statul trebuie sa le restituie agentilor economici implicati in proiectul Krivoi Rog. Anul trecut, cea mai mare parte a acestor societati nu a putut beneficia de aceste sume pentru ca s-a hotarat ca in cuantumul garantiei sa se compenseze datoriile acestor agenti catre bugetul de stat. Numai ca, pentru cei care nu aveau astfel de datorii, nu s-a stabilit nici o modalitate de rambursare a garantiei. Anul acesta au fost prevazute circa 50 miliarde de lei in buget pentru conservare si paza.
Dupa doisprecezece ani, afacerea Krivoi Rog ramane inca un mare semn de intrebare privind sansele Romaniei de a recupera cea mai mare suma investita intr-un obiectiv.
