Ca in Romania se face evaziune fiscala mai ceva ca pe banda rulanta nu mai este o noutate. Daca cu doi-trei ani in urma fenomenele care jecmaneau bugetul statului nu aveau parte de o reactiune sanatoasa din partea autoritatilor, in prezent, adica la inceput de an 2003, acestea vin si raporteaza ca rezultate finale pentru anul trecut nu nivelul de evaziune fiscala existent, ci sumele care au reusit sa fie aduse in vistieria statului ca venituri suplimentare. Garda Financiara a raportat, pentru finele anului 2002, la acest capitol un prag de peste 6.000 miliarde de lei, suma din care circa 1.000 miliarde de lei au fost declarate incasate la buget. Mai mult, principala institutie care este abilitata sa aiba de-a face permanent cu evazionistii a demonstrat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, inca un mod original de obtinere a banilor negri: evaziunea fiscala cu opere de arta. O familie de octogenari, proprietara operei -Negresse- de Constantin Brancusi, a fost acuzata de conducerea Garzii Fiananciare de evaziune fiscala, modalitatea prin care statul a cazut victima inselatoriei fiind practic o pseudovanzare a celebrei opere catre propria societate comerciala.
Miliardele statului au acoperit un fals
Potrivit rapoartelor Garzii Financiare, incepand cu luna septembrie a anului 2000, familia Bogza (tatal – Alexandru si fiul – Adrian) au pus in aplicare un mecanism financiar-contabil prin care sume mari de bani ori active au intrat in propriile buzunare sau in proprietate personala. Ambii, actionari ai SC Delta Telecom SA Bucuresti (al carui obiect de activitate este comertul cu produse agricole), au inceput aplicarea retetei de succes o data cu o tranzactie originala intre Alexandru Bogza si societatea Delta Telecom. – Este vorba in esenta de vanzarea sub forma de marfa a unei sculpturi din marmura atribuita marelui artist roman Brancusi, intitulata -Negresse-. Tranzactia a avut la baza un contract de vanzare-cumparare a sculpturii la un pret de 1.860.000 de dolari americani si mai multe clauze-, a declarat comisarul general al Garzii Financiare, Nicolae Plaiasu. Conditiile contractului erau ca plata catre proprietar sa se faca cu un avans de 60.000 de dolari si diferenta de pret sa fie platita in rate pana la data de 31 decembrie anul trecut. Daca cele doua conditii contractuale nu erau respectate de firma fiului sau, Alexandru Bogza putea sa-si recupereze opera de arta.
Numai ca, informandu-ne, ziarul -Curentul- a aflat ca celebra opera de Brancusi nu exista. Surse din mediile criticilor de arta brancusiana ne-au declarat ca sculpura in marmura numita -Negresse- nu are nici in clin nici in maneca cu numele sculptorului roman. Unul dintre reputatii brancusologi romani ne-a declarat, sub protectia anonimatului, ca Brancusi a realizat o singura opera asemanatoare ca nume, intitulata -Negresa blonda-, dar care, ca mai toate operele marelui sculptor, se regasec in marile colectii occidentale. Garda Financiara, probabil din lipsa de bani, nu a putut insa stabili exact acest lucru.
Inginerii financiare pe spinarea lui Brancusi
Rapoartele comisarilor arata ca, desi sculptura a fost evaluata la suma de 1,9 milioane de dolari in evidenta contabila a firmei, obiectul de arta a fost inregistrat la diverse valori ce coincid cu avansurile de trezorerie care au intrat in posesia administratorului Adrian Bogza. Concluzia la care au ajuns anchetatorii a fost aceea ca, de fapt, gaselnita cu tranzactia cu -Negresse- a avut la baza acoperirea unor avansuri de trezorerie ridicate de Adrian Bogza pana la data incheierii contractului cu tatal sau, sume care s-au ridicat la o valoare de 12 miliarde de lei. Ulterior, ancheta a demonstrat ca, pe seama sculpturii, administratorul Delta Telecom a continuat ridicarea avansurilor de inca noua miliarde de lei. Potrivit lui Plaiasu, culmea ingineriei a constat insa in faptul ca, -pe seama aceleiasi tranzactii, Adrian Bogza stinge una dintre ratele pentru sculptura prin trecerea de la firma Delta in proprietatea tatalui sau a Fabricii de Nutreturi Caracal, valoarea FNC-ului fiind de 4,5 miliarde de lei. Spectacolul ingineriilor se termina in ultima zi a anului trecut, cand sculpura revine in proprietatea lui Alexandru Bogza, si asta pe motiv ca contractul nu a fost respectat. Ulterior, in Adunarea Generala a societatii Delta Telecom din luna decembrie a anului trecut s-a hotarat ca sculpura sa devina aport la majorarea capitalului social, aceasta fiind evaluata in acte la o valoare de 63 miliarde de lei.
Conculzia comisarlor Garzii Financiare a fost aceea ca pe seama unei sculpturi s-a reusit sa se transfere in proprietatea familiei Bogza atat suma de 21 miliarde de lei, cat si Silozul FNC Caracal.
