Într-o perioadă în care banca centrală încearcă să limiteze cererea de credite a populației, tot mai multe bănci se întrec în oferte de creditare. Proftând de apetitul românilor pentru credite, UniCredit a lansat recent o campanie publicitară agresivă a produselor sale bancare. Astfel, sub sloganul "Acum e momentul", UniCredit a scos pe "tarabă" un instrument bancar intitulat "Creditul pentru orice fără ipotecă". "Dacă aveți nevoie de 5.000 de euro pe o perioadă de 10 ani, suma pe care urmează să o plătiți este echivalentul a 2,7 euro pe zi" – sună reclama făcută respectivului credit, fără a menționa alte detalii referitoare la identificarea și caracterizarea bunurilor sau serviciilor oferite de bancă. La o primă vedere, fără a face un calcul sumar și raportându-ne strict la conținutul mesajului UniCredit, a contracta un credit de 5.000 de euro de la UniCredit pe termen de un deceniu pare o afacere extrem de rentabilă. În realitate însă, dacă ai răbdarea să calculezi cât înseamnă cei 2,7 euro pe zi vreme de 10 ani, observi că nici vorbă de rentabilitate. Ba din contră. Cu toate acestea, conform datelor oficiale, cererea pentru creditul "minune" al UniCredit este deosebit de mare.
Acest lucru e posibil din cauză că cei mai mulți români care apelează la bănci nu dispun de o educație economică și legislativă și se lasă amăgiți de publicitatea înșelătoare practicată de bănci.
Ce ne spune banca
Potrivit reclamei făcute la TV de UniCredit, pentru 5.000 de euro contractați pe o perioadă de 10 ani, un client al băncii rambursează doar 2,7 euro pe zi. O sumă aparent mică, despre care banca lasă să se subînțeleagă în reclamele televizate că include principalul și toate dobânzile, taxele și comisioanele. Făcând însă un calcul simplu, dacă înmulțim cei 2,7 euro cu 3.600 de zile bancare (n.r. – 10 ani), rezultă că suma ce trebuie rambursată într-un final se ridică la 9.720 de euro. Cu alte cuvinte, în afara rambursării celor 5.000 de euro împrumutați inițial, un client al UniCredit mai scoate din buzunar – pentru a acoperi dobânzile, taxele și comisioanele percepute de către bancă – încă 4.720 euro. Adică o sumă aproape echivalentă cu împrumutul. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, nu este o afacere tocmai bună pentru clienții băncii. Cu toate acestea, din cauza educației financiare deplorabile a românilor, mulți se înghesuie să contracteze creditul "minune".
Ce nu spune reclama UniCredit
Conform reglementărilor bancare, creditul "minune" nu este accesibil oricărui român. Însă acest lucru nu este menționat în reclama făcută creditului la TV, deși, potrivit legislației, UniCredit ar fi obligată ca, pe lângă informațiile esențiale cu privire la identificarea și caracterizarea bunurilor sau serviciilor oferite, să prezinte și date concrete care să nu inducă în eroare potențialii clienții. Astfel, în reclama scoasă pe piață de UniCredit nu se precizează câteva elemente extrem de importante care fac ca potențiali clienți să fie din start excluși de la "minune". Anume, cei care au venituri familiale lunare mai mici de 750 RON, cei care nu au o vechime de minimum 90 de zile la actualul loc de muncă ori cei al căror grad de îndatorare depășește 60% din venit nu pot primi credit. Mai mult, reclama nu conține nici elemente explicite referitoare la sursele de venituri familiale care sunt luate în calcul și nici mențiuni care să precizeze dacă dobânzile practicate de UniCredit sunt fixe pe perioada derulării contractului de credit ori dacă acestea vor crește pe parcursul rambursării creditului. Din reclama făcută creditului "minune" lipsesc însă și datele referitoare la costurile suplimentare, precum nivelul comisionului lunar sau anual de administrare sau informații privind comisionul de acordare al creditului (n.r. – care se ridică la un procent de 3,5% din suma împrumutată). După cum lipsesc și informații care să arate că, în cazul în care un client al băncii optează pentru o rată descrescătoare, acestuia i se percepe și un comision lunar de administrare a contului.
CNA poate să sancționeze reclamele care induc consumatorii în eroare
Conform legii, omiterea unor informații referitoare la condițiile în care sunt distribuite produsele UniCredit ar trebui sancționată de Comisia Națională a Audiovizualului (CNA) – unica autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului și totodată garant al interesului public. În conformitate cu Legea publicității nr. 148/2000 și cu prevederile Codului de de reglementare a conținutului audiovizual, CNA este singurul organism abilitat să sancționeze reclama audio-vizuală înșelătoare, care constă în omiterea unor informații cu privire la identificarea și caracterizarea bunurilor sau serviciilor, cu scopul de a induce în eroare persoanele cărora le sunt adresate.
