De când a plecat într-un mod rușinos de la Palatul Victoria, Victor Ponta recurge la tot felul de minciuni sau manipulări disperate pentru a-i păcăli pe români că el ar fi fost cel mai bun prim-ministru al României. Astfel, sub pretextul că face analize macroeconomice, Victor Ponta răspândește date inexacte sau incomplete, iar concluziile sunt fie superficiale, fie de-a dreptul mincinoase.
De exemplu, Victor Ponta încearcă să facă din creșterea economică înregistrată de România o mare realizare a cabinetului său, dar uită să prezinte și care este efectul acestei creșteri economice asupra economiei românești și asupra stabilității financiare a României. De ce nu spune Victor Ponta că a lăsat în urmă o creștere economică nesănătoasă, bazată aproape în exclusivitate pe un consum care antrenează importurile în detrimentul producătorilor români? De ce nu spune Victor Ponta că această creștere economică nu aduce mai multe locuri de muncă în economie și salarii mai mari în mediul privat, deoarece prin creșterea consumului bazat pe importuri se finanțează locurile de muncă din străinătate și nu din România? Dacă ar fi vrut să fie sincer, ar fi spus că această direcție pe care a dat-o economiei românești afectează extrem de grav stabilitatea financiară a țării, prin creșterea datoriei publice, a deficitului comercial și a deficitului de cont curent.
Guvernul Cioloș nu trebuie să cadă niciun moment în capcanele întinse de Victor Ponta, ci trebuie, cât mai urgent, să aplice un alt model economic de creștere, bazat pe stimularea producției interne, pe creșterea exporturilor, pe creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul privat de la noi din țară, nu de peste hotare!
Dacă ar avea măcar un moment de sinceritate, Victor Ponta ar trebui să recunoască faptul că, în calitate de prim-ministru, a făcut tot posibilul să pună piedici creșterii economice: a tăiat constant banii alocați investițiilor publice și a crescut fiscalitatea sufocând mediul de afaceri. Deși a fost în fruntea Guvernului României aproximativ 4 ani, Victor Ponta nu se poate lăuda cu demararea nici unui proiect major pentru România. De exemplu, în 2013, Victor Ponta spunea că nu va mai candida la nicio funcție publică în anul 2016 dacă nu va finaliza tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov. După cum știm, nici în momentul de față acest proiect nu a fost demarat, ci se dărâmă porțiuni de autostradă realizate defectuos și inaugurate ilegal, doar pentru a tăia panglici în campania electorală.
Cea mai mare minciună, asupra căreia Victor Ponta insistă cu nerușinare, este aceea că Guvernul condus de el a tăiat taxe și impozite. Nu știu pe cine crede că păcălește, însă mediul de afaceri încă mai suferă din cauza introducerii sau majorării a nu mai puțin de 43 de impozite și taxe. Dacă el a uitat, îi reamintim noi numai câteva dintre impozitele majorate sau cele introduse în timpul guvernării Ponta: majorarea cu 16,6% a impozitelor și taxelor locale, începând cu 2013 și de 13 ori, începând cu 2016, introducerea supra-accizei la carburanți, care a avut ca efect cea mai mare creștere a prețurilor la benzină și motorină din Uniunea Europeană, introducerea impozitului pe investiții, care a avut un efect devastator asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă din sectorul privat și supraimpozitarea veniturilor micilor fermieri.
Alte isprăvi din timpul guvernării lui Victor Ponta sunt: cadoul de aproximativ 600 milioane dolari oferit societății comerciale KazMunaiGaz în 2013 și alocarea discreționară a miliardelor de lei din Fondul de rezervă. Suma de 600 milioane de dolari, dacă ar fi ajuns la bugetul statului, ar fi putut finanța într-o proporție mare tronsonul Comarnic-Brașov. Alocarea din Fondul de rezervă a miliardelor de lei s-a făcut de către Victor Ponta în mod discreționar, netransparent și în scopul menținerii PSD la guvernare.
Pentru a întări și mai mult minciuna că a fost el este mai bun prim-ministru al României după 1989, Victor Ponta, împreună cu deontologi și analiști apropiați de PSD, a început să conceapă mesaje bazate pe minciuni împotriva adversarilor politici. Două dintre aceste mesaje depășesc orice limită a disputei politice și anume legătura dintre măsurile de reducere a salariilor și a majorărilor de TVA, cu sumele alocate din bugetul de stat pentru asigurarea sumelor cash privind acordarea despăgubirilor de către ANRP sau legătura dintre împrumutul de la FMI contractat de România în 2009 și sumele acordate sub forma de despăgubiri de către ANRP.
Pentru că românii trebuie să cunoască adevărul, am solicitat Ministerului de Finanțe datele reale despre ceea ce s-a întâmplat în perioada 2009-2012. Astfel, Ministerul de Finanțe, prin adresa nr. 70877/25.04.2016, adresă care se găsește și pe site-ul Camerei Deputaților, a comunicat următoarele date:
— din bugetul de stat s-a alocat bugetului ANRP în anul 2009 suma de 179,9 milioane lei, în 2010 suma de 391,4 milioane lei și în 2011 suma de 249,8 milioane lei;
— în urma majorării TVA de la 19% la 24%, s-a încasat suplimentar la bugetul statului suma de 3,73 miliarde lei în 5 luni din 2010 și aproximativ 9 miliarde lei în 2011;
— în urma reducerii cheltuielilor cu salariile bugetarilor, impactul bugetar a fost de 14,4 miliarde lei pentru perioada 2010-2012;
Liderii PSD și deontologii apropiați PSD susțin că numai în 2010, când s-au luat măsurile de stabilizare financiară și ajustarea deficitului bugetar, prin ANRP s-au acordat despăgubiri de aproximativ 4 miliarde euro. În realitate, pe întreaga perioadă 2009-2011 suma acordată a fost de aproximativ 186 milioane euro comparativ cu impactul bugetar al măsurilor luate de 1,75 miliarde euro, numai în 2010. Mai mult decât atât, liderii PSD împreună cu deontologii apropiați PSD susțin că împrumutul luat de la FMI, de aproximativ 20 miliarde euro, ar fi fost luat pentru a se alimenta bugetul ANRP. Sigur că, aici, diferența dintre 186 milioane euro cât s-au acordat despăgubiri din bugetul de stat și 20 miliarde euro — cât a fost împrumutul de la FMI, CE și BM — reflectă dimensiunea minciunii folosită de liderii PSD și deontologii prieteni ai acestui partid privind modul în care sunt atacați adversarii politici ai PSD.
În urma măsurilor luate în perioada 2010-2012, România a reușit să se stabilizeze din punct de vedere financiar și să se consolideze din punct de vedere fiscal, devenind o țară credibilă pe piețele financiare europene și americane. Aceste constatări apar și în documentele întocmite de către Guvernul Ponta și anume Strategiile Fiscal-Bugetare pe anii 2012, 2013, 2014, 2015, realizate în baza Legii 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară și în Programele de Convergență pe anii 2013, 2014, 2015 întocmite tot de către Guvernul Ponta în cadrul semestrului european și trimise Comisiei Europene.
Analiză realizată de fostul ministru de Finanțe Gheorghe IALOMIȚIANU, declarat în anul 2011 de prestigioasa publicaţie „The Banker”, ministrul de Finanţe al anului în Europa.
