Daca statistica zilelor de concedii medicale acordate de doctori in judetul Hunedoara ar avea un suport real, autoritatile ar trebui sa fie in stare de alerta, deoarece ar insemna ca practic aproape toata populatia din zona este macinata de boala. Cu un numar de 500.000 de zile de concedii medicale in anul 2001, din care 300.000 de zile acordate numai salariatilor Companiei Nationale a Huilei (CNH) Petrosani, Hunedoara conduce detasat in topul zonelor cu cea mai deteriorata stare de sanatate a populatiei. Din fericire, lucrurile nu stau chiar asa, jumatate din zilele de concedii medicale fiind acordate asa-zisilor pacienti pentru rezolvarea treburilor din propriile gospodarii, cu atat mai mult, cu cat s-a constatat ca numarul – bolnavilor- crestea in perioadele de semanat, arat, cosit. Ceea ce inseamna ca, alaturi de multitudinea de afaceri paguboase facute de CNH cu diverse firme-capusa, se adauga si afacerea concediilor de odihna pentru mineri. Procedeul consacrat in zona era ca jumatate din suma ce-i revenea -suferindului- pe zilele de concediu medical sa ramana doctorului care avea bunavointa sa elibereze un astfel de certificat de boala. Asa se face ca circa 1.500 de medici sunt controlati acum de responsabilii Ministerului Sanatatii, pentru a se dovedi legalitatea acordarii acestor certificate de boala.
Palmaresul impresionant al ilegalitatilor de la Compania Nationala a Huilei (CNH) Petrosani, derulate cu sprijinul nemijlocit al unora dintre reprezentantii societatii, sindicatelor, precum si autoritatilor locale, nu a exclus afacerea concediilor de odihna. Numarul zilelor de concedii medicale obtinute de salariatii CNH in decurs de un an au totalizat nici mai mult, nici mai putin de 310.000 de zile. Ceea ce inseamna ca fiecare din cei circa 18.000 de salariati ai companiei au beneficiat, in medie, de 17 zile de concediu medical. Scandalizat de numarul mare al zilelor de concedii medicale acordate minerilor din Valea Jiului, ministrul industriei si resurselor, dl Dan Ioan Popescu, a declarat ca -aceia care s-au dovedit profesionisti- in a se folosi de concediul medical pe motiv de boala vor fi disponibilizati. Ministrul industriei a mai spus ca daca se va constata ca este vorba de o boala profesionala atunci vor fi luate masuri pentru rezolvarea acestei situatii. Pana una-alta, asa cum recunosc chiar oficialii locali, o mare parte din concediile medicale acordate nu au avut suport real.
Concedii nejustificate: 250.000 de zile
Prefectul judetului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, a declarat ca mai multi medici au acordat un numar exagerat de zile de concediu medical angajatilor unor agenti economici din zona. In urma cercetarilor declansate de prefectul de Hunedoara, a reiesit ca au fost acordate 500.000 de zile de concediu medical, din care mai mult de jumatate au fost nejustificate.
Amplorea concediilor medicale din Valea Jiului a intrat sub lupa factorilor de decizie atat din Ministerul Industriei si Resurselor – in subordinea caruia se afla CNH -, cit si din Ministerul Sanatatii, declansand anchete pe aceasta tema. Surse din Ministerul Sanatatii au precizat ca ancheta este in plina desfasurare si ca, din primele cercetari, au fost evidentiate acordarea de catre medicii de familie a unui numar de zile de concedii medicale, in 2001, de circa 97.000 de zile, in timp ce medicii specialisti au acordat circa 150.000 de zile, iar medicii de societati comerciale inca aproximativ 21.100 de zile de concedii medicale. Reprezentantii MIR ne-au declarat ca aproape 1.500 de medici, dintre cei care au acordat concediile medicale angajatilor CNH Petrosani, sunt in vizorul autoritatilor responsabile in a dovedi legalitatea acestor certificate de boala.
Doctorul si -bolnavul- isi imparteau frateste banii de pe foaia de boala
Afacerea concediilor medicale acordate cu atata larghete de medicii -specialisti- din Valea Jiului era una foarte simpla, reusind sa multumeasca atat angajatii CNH, cat mai ales medicii. Intelegerea nescrisa, dar ajunsa aproape litera de lege la CNH, prevedea ca jumatate din suma reprezentand plata concediului medical sa revina doctorului ce acorda certificatul de boala, in timp ce asa-zisul suferind se multumea cu numai 50% din bani, avand in vedere ca pe -perioada bolii- avea timp pentru a-si rezolva o parte din treburile gospodaresti. Deoarece, coincidenta sau nu, s-a constatat ca majoritatea bolilor surveneau in primavara si in toamna, cand lucrarile de arat, semanat , cosit sunt in plina desfasurare. -Concediile medicale- reprezinta o afacere singulara, daca avem in vedere ca si minerii aveau un castig din acesta. Restul afacerilor de notorietate de la CNH au fost facute pe spatele minerilor din Valea Jiului. Este vorba de afaceri cu bilete de odihna si tratament, cele privind acordarea unor sporuri nejustificate personalului de suprafata, toate acestea derulate cu girul reprezentantilor sindicatelor din Valea Jiului. Astfel ca personalul de suprafata beneficia de un spor de periculozitate similar cu cel al minerilor din subteran, in timp ce directorii companiei isi rotunjeau veniturile cu sporuri pentru elaborarea de strategii care s-au dovedit neaplicablie. Aceasta in conditiile in care din cei aproape 18.000 de salariati ai CNH numai 2.400 lucreaza in subteran. De altfel, conform declaratiilor oficialilor MIR, reducerea aparatului administrativ este o conditie esentiala in cresterea productivitatii muncii.
Compania Nationala a Huilei a intrat in acest an in supravegherea atenta a MIR, care a declansat o ancheta ampla privind modul de gestionare a fondurilor companiei, inclusiv contractele de achizitie de materiale sau echipamente incheiate cu diverse firme-capusa, SRL-uri catre care se scurgeau banii CNH, in conditiile in care aceasta beneficiaza de subventii de sute de miliarde de lei de la buget. Astfel, in urma controalelor, au fost descoperite contracte paguboase ce au adus pierderi de peste sase miliarde de lei. Activitatea CNH a fost aproape blocata de aceste contracte, ajungandu-se in situatia ca, la sfarsitul acestui an, din veniturile obtinute sa nu poata fi acoperite decat cheltuielile salariale, in conditiile in care compania nu ar plati pana la 31 decembrie nici obligatiile catre buget, nici cele catre furnizori.
