Cei care si-au pierdut recoltele vara trecuta din cauza secetei pot rasufla usurati: Ministerul Agriculturii a facut rost de 600 de miliarde de lei pentru a-i despagubi. Aceasta ar fi vestea cea buna. Vestea proasta este ca vor primi despagubiri doar cei ale caror culturi au fost distruse in totalitate de seceta. Cei care au pierdut -doar- 90% din recolta nu vor primi nici un ban.
Zonele geografice pentru care va fi declarata starea de calamitate naturala (seceta), in urmatoarea sedinta de guvern, sunt Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Moldova, Banat Crisana si Transilvania.
Suma acordata pentru despagubiri reprezinta, in medie, 64% din cheltuielile efectuate pana la aparitia secetei. Aceasta inseamna ca, pentru un hectar, s-a luat in calcul o valoare a lucarilor de 6,23 milioane de lei, iar fermierii vor primi cate patru milioane de lei pentru fiecare hectar distrus de seceta.
Pentru a atenua efectele catastrofale ale vremii asupra poductiei de cereale a anului 2003, Ministerul Agriculturii a alocat 1.277 miliarde de lei (aproximativ 38 milioane de dolari) pentru despagubirea fermierilor. Din aceasta suma, 677 miliarde reprezinta despagubirile acordate producatorilor agricoli ca urmare a pagubelor inregistrate iarna trecuta din cauza inghetului, la care se acorda cele 600 miliarde de lei alocate pentru seceta. Potrivit statisticilor intocmite de Agrostar, producatorii agricoli au pierdut, anul acesta, peste 2.000 miliarde de lei din cauza fenomenelor meteorologice nefavorabile (in jur de 60 milioane de dolari).
La inceputul lunii septembrie, fermierii ramasi fara recolta isi luasera gandul de la banii ce li se cuveneau potrivit Legii nr. 381/2002, privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura. Valeriu Steriu, secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii, anunta la acea vreme ca subventia de doua milioane de lei la hectar include si despagubirile de seceta. Mesajul era clar: anul acesta nu vor mai fi suportate de la buget pierderile celor care au ramas fara recolte din cauza secetei. -Prin noua forma de sustinere a producatorilor agricoli (cele doua milioane de lei la hectar) se acopera 6,6 milioane de hectare, cu mult mai mult decat cele aproximativ 35.000 de hectare afectate de seceta,- spunea Valeriu Steriu.
Schimbare neasteptata
Ieri, situatia s-a schimbat pe neasteptate: Miron Moldovan, directorul Directiei Buget- Finante din Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, a anuntat ca a fost intocmit un proiect de act normativ prin care vor fi alocate 600 miliarde de lei pentru despagubirea producatorilor agricoli ale caror culturi de grau au fost calamitate in totalitate de seceta. Potrivit lui Moldovan, proiectul ar trebui sa fie aprobat in sedinta de guvern de maine, iar suma mentionata mai sus nu este destinata pentru despagubirea agricultorilor ale caror culturi au fost afectate de inghet, pentru ca acestia au beneficiat deja de o reglementare similara in cursul acestui an. Dupa cum am mai spus, fermierii afectati de inghet au primit 677 miliarde de lei ca despagubiri, conform Legii 381/2002.
Pe baza informatiilor furnizate de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie, starea de calamitate a fost declarata in toate judetele tarii, cele mai afectate de seceta fiind Botosani, Iasi, Galati, Braila si Calarasi.
Potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii, 150.000 de hectare de culturi agricole au fost -arse- in totaliate de seceta.
Unii au castiguri serioase
Societatile de asigurare au incheiat polite agricole doar pentru fenomene care se produc pe zone restranse, precum grindina sau furtuni de mica amploare – asa-zisele asigurari standard. Valoarea primelor incasate in 2002 si 2003 de societatile de asigurare agreate se ridica la peste 91 miliarde de lei.
Nici o societate nu este dispusa sa asigure culturile impotriva secetei sau inghetului, intrucat sumele pe care ar trebui sa le plateasca in caz de calamitate ar fi enorme. Despagubirile pot fi acordate atat persoanelor fizice, cat si juridice care si-au asigurat culturile agricole la societatile de asigurare si asigurare-reasigurare agreate de Ministerul Agriculturii.
Ce spune legea
Legea nr. 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura a intrat in vigoare pe 20 august 2002. Potrivit Normelor metodologice din 17 septembrie 2002, pentru a fi despagubiti in cazul in care sunt arfectati de calamitatile naturale, producatorii agricoli trebuie sa incheie o asiguare standard la o societate autorizata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Ministerul Agriculturii.
Pentru a fi acordate despagubiri de seceta, trebuie declarata mai intai starea de calamitate naturala prin hotarare de guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii. Calamitatile si fenomenele naturale care provoaca daune culturilor agricole si efectivelor de animale trebuie confirmate de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie.
Constatarea pagubelor
Producatorul agricol care a avut de suferit din cauza calamitatilor naturale trebuie sa instiinteze primaria de care apartine in termen de trei zile de la producerea fenomenului. Constatarea pagubelor se face de catre o comisie locala, numita de prefectul judetului la propunerea directorului general al Directiei Agricole judetene. Rezultatul constatarilor si documentele intocmite de comisia locala se centralizeaza si se verifica la Directiile Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara judetene, iar documentele de constatare a calamitatilor se inainteaza la minister pentru verificare si comunicarea masurilor cuvenite.
Despagubirile se pot acorda numai pentru daune ce depasesc 30% din productie, nivelul maxim al despagubirilor fiind de 70% din culturile afectate. Guvernul are libertatea de a decide intre aceste limite impuse de parlament.
