42% din elevii din România au obţinut scorul „nefuncţional” la testele de literaţie

* Peste 47.000 de elevi din România au făcut testat de literaţie în ultimele 15 luni

* 42% din elevii din România au obţinut scorul „nefuncţional” la testele de evaluare a nivelului de literaţie

* Un procent de 47% din elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul „minim funcţional” al literaţiei

11% dintre elevii care s-au testat au obţinut cel mai bun scor la testele de literaţie, nivelul „funcţional”

Bucureşti, 12 mai 2022 – Brio, platformă de teste standardizate pentru elevi, alături de alte 7 organizaţii non-profit specializate în domeniul educaţiei, au lansat „Raportul privind nivelul de literaţie al elevilor din România”. Acesta a fost realizat în baza rezultatelor pe care peste 47.000 de elevi din toată ţara, din clasele I-VIII, le-au obţinut la teste de literaţie. Rezultatele astfel colectate arată că 42% dintre elevi au obţinut scorul „nefuncţional”, ceea ce îi plasează în poziţia de analfabetism, în timp ce aproximativ 20% dintre elevii care s-au testat (8% din populaţia şcolară) sunt la limita de a trece în categoria de „minim funcţional”. Din totalul de teste colectate, doar 11% din elevi se plasează în categoria „funcţional” şi au dovedit că au capacitatea de a localiza, înţelege şi sintetiza informaţia dintr-un text scris.

„Competenţele de literaţie sunt esenţiale pentru parcursul educaţional al unui elev şi sunt extrem de importante pentru dezvoltarea unui adult. Pentru a aprecia corect aceste competenţe de literaţie şi mai ales pentru optimizarea lor este nevoie de o evaluare standardizată. Sunt restanţe în privinţa standardizării, aşa cum există şi probleme din perspectiva competenţelor de literaţie, din perspectiva alfabetizării funcţionale. Ne-o spun testele PISA, ne-o spun rezultatele TIMSS, o spun rezultatele la examenele naţionale, ne-o spun universităţile care deplâng nivelul scăzut de alfabetizare, îndeosebi alfabetizare ştiinţifică în rândul absolvenţilor de învăţământ preuniversitar şi, iată, ne-o spune şi acest studiu realizat de profesionişti. Rezultatele sunt mai mult decât îngrijorătoare, însă există şi o serie de oportunităţi. Prima oportunitate, esenţială din toate punctele de vedere, este programul România Educată, ce are ca obiectiv general redresarea sistemului de educaţie din perspectiva echităţii şi calităţii, a asigurării cadrului legal şi organizatoric, precum şi din perspectiva asigurării resurselor optime. Subsecventă programului România Educată avem oportunitatea finanţării educaţiei prin PNRR cu 3,6 miliarde euro. O altă oportunitate ce poate sprijini România Educată este disponibilitatea fără precedent de conjugare a resurselor publice şi private”, a spus Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educaţiei.

„Nivelul de literaţie al elevilor de 6-14 ani impune intervenţii educaţionale proactive, mai ales în mediile vulnerabile. Proiectul România Educată îşi propune înjumătăţirea procentului de analfabetism funcţional, până în 2030. Între măsurile care vor conduce la atingerea acestei ţinte se numără utilizarea oportunităţii de a creşte nivelul de înţelegere şi de analiză a textului citit în cadrul tuturor disciplinelor din toţi anii de învăţământ obligatoriu. Nu în ultimul rând, este nevoie să studiem modul în care învaţă noile generaţii, pentru a putea adecva procesul educaţional la profilul generaţional”, a spus Ligia Deca, Consilier Prezidenţial, Departamentul Educaţie şi Cercetare, Administraţia Prezidenţială.

47.000 de elevi din România şi-au testat nivelul de literaţie în ultimele 15 luni

Prin platforma BRIO, în ultimele 15 luni, mai mult de 47.000 de elevi din România au avut posibilitatea de a face în mod gratuit teste de literaţie, care le-au indicat nivelul pe care îl au în ceea ce priveşte capacitatea de înţelegere a unui text scris. Scorul mediu al tuturor acestor teste este de 26.9 puncte. Punctajul indică un nivel mediu, minim funcţional al elevilor din România. Din totalul de teste, 45% dintre elevi, adică aproximativ 15-20% din populaţia şcolară, sunt la baza absolută a capacităţii testului de a putea formula evaluarea.

Rezultatele obţinute de elevii din România la testele de literaţie îi plasează la aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncţional al literaţiei, ceea ce înseamnă competenţe limitate la utilizarea unui limbaj foarte simplist, incapacitatea de a identifica personaje dacă nu sunt nominalizate explicit în text şi localizarea informaţiei doar într-un context clar, prezentat în propoziţii scurte şi evident conectate. Astfel, 42% dintre elevi testaţi s-au încadrat la nivelul „nefuncţional”, în timp ce 47% dintre cei testaţi au obţinut rezultatul „minim funcţional”.

Rezultatul maxim la testele de literaţie a fost obţinut doar de 11% din elevii claselor I-VIII, care au dovedit că pot extrage şi folosi informaţiile dintr-un text dat, desprind concluzia şi înţeleg mesajul global şi, în egală măsură, pot face diferite interpretări, stabilesc relaţii de tip cauză-efect şi găsesc asemănări şi diferenţe între personaje, fapte sau concepte extrase din text.

În toate judeţele ţării, fetele au obţinut rezultate mai bune pentru competenţele de literaţie

Pentru toate categoriile de vârstă cuprinse în raport (6-14 ani), fetele au arătat un nivel mai ridicat de performanţă în comparaţie cu băieţii, la toate competenţele evaluate (localizarea, înţelegerea şi sintetizarea informaţiei). Diferenţa de punctaj dintre grupele de sex este cuprinsă între 2.24 – 3.98 puncte. Cu toate acestea, băieţii au avut o frecvenţă crescută în privinţa testării, de aceea, aceştia au o pondere de 52% pentru întreg eşantionul analizat în raport, iar fetele de 48%. În ceea ce priveşte categoriile de vârsta şi sex, cel mai mare decalaj a fost înregistrat pentru elevii de 13 ani, unde nivelul de literaţie al fetelor este cu 3.98 puncte mai mare decât rezultatele obţinute de băieţi.

Competenţele măsurate pe fiecare categorie de vârstă cuprinsă între 6 ani – 14 ani prezintă în general o distribuire relativ uniformă a nivelului de literaţie. Cea mai mare diferenţă este înregistrată la competenţa de localizare a informaţiei, cu o diferenţă de până la 11% între extremele procentuale, astfel că 38% dintre elevii din categoria de vârstă de 9 ani sunt la nivelul „nefuncţional” şi 49% dintre cei cu vârstă de 11 ani. Pe competenţa de înţelegere a informaţiei, diferenţe este de până la 8% între extremele procentuale, respectiv 41% pentru categoria de vârstă de 11 ani şi 49% pentru cea de 9 ani.

„Raportul privind nivelul de literaţie al elevilor din România” a fost realizat în baza rezultatelor a 31590 de aplicări valide ale testelor de literaţie colectate în perioada ianuarie 2021 – aprilie 2022. Eşantionul este reprezentat de elevi cu vârsta cuprinsă între 6-14 ani, înscrişi în sistemul public de învăţământ, activi din punct de vedere educaţional. Sistemul de testare a fost realizat de Brio, în conformitate cu cele mai riguroase standarde globale. Testul de literaţie poate fi accesat gratuit atât de elevi (clasele I-VIII), cât şi de profesori. Mai mult detalii sunt disponibile pe platforma Brio – www.brio.ro.