Guvernul vrea să plătească studii în străinătate studenților care se vor întoarce în țară

Sistemul educaţional se întoarce în veacul al XIX-lea

Precum boierii din veacul al XIX-lea care îşi trimiteau copiii la studii în Franţa, Germania, Austria sau Marea Britanie, actualul guvern doreşte să trimită viitorul ţării în state „mai bune” pentru a-şi finaliza studiile superioare, pe banii statului care nu vor fi returnaţi, în cazul în care aceştia aleg să se întoarcă în „sărmana” Românie. Uniunea Națională a Studenților din România consideră acest proiect de lege nepotrivit pentru standardele de învăţământ ale ţării noastre în prezent şi consideră că se încearcă o glumă la adresa sistemului de învăţământ superior românesc, sprijinind studiile în străinătate prin împrumuturi nerambursabile condiţionate.

Considerăm că România se poate mândri cu un număr considerabil de universităţi de top, un exemplu fiind UBB, care se află în topul QS World University Rankings, UB fiind pe prima poziţie pe plan naţional în clasamentul „2020 Times Higher Education University Impact Rankings”, iar TUIAŞI plasându-se în topul internaţional – Top Shanghai 500, alături de UMF Iaşi. De asemenea, potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul tinerilor din străinătate care aleg să studieze în universităţi din România creşte de la an la an (2010 – 13.778, 2014 – 20.289, 2018 – 24.815, 2019 – 25.326), acesta fiind un exemplu relevant pentru evoluţia calităţii învăţământului superior românesc.

România este una din cele 8 state membre care înregistrează cele mai mari cifre pentru studenţii plecaţi în străinătate pentru a urma studii de masterat, alături de Bulgaria, Germania şi Polonia. Din procentul de studenţi din străinătate, descoperim că: 6.6% din studenţii care studiază în Ungaria sunt români, 6% în Danemarca şi 9% din Italia. Românii sunt locul trei ca naţionalitate de studenţi în Italia şi Danemarca.

5.4% din studenţii români se află în străinătate, iar cei mai mulţi optează pentru medicină – 47.8%, fiind pe locul trei după Bulgaria şi Slovacia), Administrarea Afacerilor şi Drept (14%) şi domenii inginereşti (11.4%). Din cei 5.4%, doar 4.2% din aceştia reuşesc să termine studiile, acest lucru afirmă greutăţile românilor în străinătate. Împreună cu Bulgaria şi Malta, suntem singurele ţări din UE care înregistrăm număr mai mic de promovabilitate în rândul masteranzilor decât în rândul celor de la licenţă.

În 2018 au fost înregistraţi 1914 studenţi români care şi-au terminat studiile de licenţă în străinătate, aproape 2% din numărul total de studenţi europeni care studiază în afară şi 7.7% din numărul studenţilor români la licenţă (24815 studenţi conform statista.com). Sunt 3233 de studenţi care au terminat un master în străinătate, dintr-un total de 170705.

Sistemul de învăţământ superior din România aşteaptă multe soluţii pentru probleme cronice, însă soluţia propusă de actualul guvern al României nu este una propice, şi nicidecum una salvatoare. Studenţii români pledează pentru investiţii în sistemul nostru de învăţământ, nu în cele din străinătate, sumele pretinse pentru studenţii care vor pleca în străinătate ajutând universităţile şi implicit ţările gazdă, şi nu ţara noastră.

Studenţii români pot fi încurajaţi să revină prin o multitudine de variante mult mai sănătoase pentru ţara noastră, precum dezvoltarea infrastructurii pentru un sistem economic puternic, crearea de noi locuri de muncă bine plătite şi crearea unui mediu bun pentru întemeierea unui viitor şi a unei familii în această ţară.

Uniunea Naţională a Studenţilor din România nu este de acord cu acest proiect în starea lui actuală şi cerem consultări pentru a ajunge la un pachet de soluţii mai bune. Suntem de părere că acest proiect poate fi discutat în viitorul îndepărtat, într-o perioadă în care finanţarea sistemului de educaţie va fi mult mai substanţială. Soluţia este comunicarea şi construirea pe bază de conlucrare între aparatul executiv şi organizaţiile de studenţi.

Dorim să menţionăm că în ciuda faptului că poziţia noastră diferă de cea a colegilor noştri, acest element nu va afecta comunicarea dintre noi şi vom respecta în continuare acordul privind colaborarea celor 4 federaţii studenţeşti.”, anunță UNSR.