Liga Studenților critică atitudinea servilă față de Ungaria a coaliției de guvernare PSD-ALDE, și în special a Ministrului de Externe Teodor Meleșcanu, în contextul aniversării Centenarului Marii Uniri, și solicită Președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea de înființare a Liceului Romano-Catolic „Francisc Rákóczi” din Târgu Mureș, ci să o atace la Curtea Constituțională. De asemenea, îi solicită Președintelui să își intre în atribuțiile constituționale de coordonare a politicii externe și de asigurare a suveranității României.
Săptămâna trecută, Senatul a adoptat în procedură de urgență proiectul de lege propus de mai mulți parlamentari UDMR, în frunte cu Kelemen Hunor, de înființare a Liceului Teologic Romano-Catolic „II. Rákóczi Ferenc” din Târgu Mureș, cu sprijinul larg al parlamentarilor coaliției de guvernare, în urma întâlnirilor și convorbirilor avute de liderii coaliției, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, cu premierul maghiar Viktor Orbán și ministrul de externe ungar Péter Szijjártó.
Amintim faptul că hotărârea de înființare a liceului a fost anulată printr-o decizie a Tribunalului Mureș, înființarea acestuia fiind ilegală, hotărâre care a rămasă definitivă printr-o hotărâre din 6 februarie a Curții de Apel Târgu Mureș. De asemenea, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Vasile Someșan (fost inspector școlar general) și a lui Zsolt-Josef Tamasi (fost director al Liceului Teologic Romano-Catolic) pentru modul ilegal în care a fost înființată unitatea de învățământ. Pe acest fond, proiectul de lege al UDMR a intrat a doua zi de la pierderea definitivă a cauzei în instanță în procedură de urgență în plenul Senatului.
Luni, parlamentarii PNL și PMP au sesizat Curtea Consituțională a României asupra neconstituționalității legii.
De ce este neconstituțională legea?
– încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, fiind eliminat rolul Guvernului României, prin Ministerul Educației Naționale și al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar în ceea ce privește avizarea înființării unei instituții de învățământ, executivul fiind obligat de legea contestată în cauză să accepte ab initio existența instituției de învățământ, indiferent de standardele de calitate pe care aceasta le îndeplinește. Parlamentul nu poate legifera în domenii date în exclusivitate actelor infralegale, cu caracter administrativ, întrucât și-ar depăși competențele consituționale;
– încalcă principiile autonomiei locale, descentralizării și subsidiarității, reglementând, la nivel de principiu, o situație particulară (înființarea unei unități de învățământ), care este în competența exclusivă a autorității locale (Consiliul Local Târgu Mureș), voința Parlamentului, raportat la aceste principii, fiind departe de nevoia locală concretă, autoritatea locală fiind singura care poate decide, din punct de vedere constituțional și legal, în mod corect și concret, asupra chestiunii în cauză. Principiul autonomiei locale presupune ca Parlamentul sau Guvernul să intervină peste autoritățile locale doar dacă acestea nu au capacitatea legală de a rezolva o anumită problemă a comunității. Or, cum înființarea unităților de învățământ preuniversitar este un atribut al autorității locale, prin hotărâre de consiliu local, în mod vădit este încălcată în cauză autonomia locală;
– încalcă principiul obligativități caracterului normativ al legii și cel al egalității în drepturi, Parlamentul fiind obligat să legifereze pentru un număr nedeterminat de cazuri concrete și un număr nedeterminat de subiecți de drept, prin legea de față creându-se un precedent periculos, prin care Parlamentul intervine în favoarea unei singure persoane;
– încalcă principiul neretroactivității legii civile, legea statutând faptul că liceul maghiar „își păstrează personalitatea juridică”, încercând astfel să producă efecte anterioare momentului prezumtivei ei intrări în vigoare, prin păstarea personalității juridice a liceului, care oricum nu a fost constituită în mod legal;
– încalcă dreptul la învățătură al elevilor (art. 32 din Constituție), care presupune inclusiv previzibilitatea normelor în materie de educație și stabilitatea instituțională a unităților de învățământ, în vederea asigurării unui parcurs educațional neîntrerupt prin abaterea de la cadrul normativ general.
În acest sens, Liga Studenților îi solicită domnului Președinte Klaus Iohannis să sesizeze Curtea Constituțională a României asupra motivelor de neconstituționalitate ale legii, refuzând promulgarea acesteia.
Care este situația de fapt a elevilor maghiari?
Liderii politici UDMR au invocat în mod fals faptul că tinerilor maghiari din Târgu Mureș nu le este oferit accesul al educație în instituții de învățământ în limba maternă. Deși le-au fost acordate 53 de clase, au fost constitutie doar 49 dintre acestea, cu un număr mediu de 16 elevi în fiecare. Prin proiectul de lege propus de UDMR și votat de Senat, a fost fracturată structura Liceului Teoretic „Bolyai Farkas”, mai multe clase fiind desprinse din acesta în vederea înființării liceului teologic maghiar, producându-se o ruptură nu doar de natură administrativă, ci în primul rând umană, fiind despărțit corpul profesoral dar, mai ales, elevii. Amintim faptul că, în trecut, liderii politici UDMR au încercat de asemenea să rupă clasele unde erau elevi maghiari din Colegiul Național „Unirea”, fără ca elevii să fie consultați în această privință, fiind alegerea lor liberă de a urma cursurile unui liceu românesc.
De aceea, Liga Studenților consideră că senatorii USR au fost într-o gravă și nepardonabilă eroare, atunci când au susținut proiectul de lege, afirmând că prin aceasta „va fi respectat interesul superior al copilului”, fără să cunoască realitățile concrete ale mediului educațional din Târgu Mureș. Dincolo de faptul că interesul superior al copilului se aplică în dreptul familiei, interesul elevilor maghiari din Târgu Mureș este de a învăța într-o instituție de învățământ stabilă și performantă, nu de a fi subiecții unor jocuri politice ale UDMR.
Iredentism maghiar în instituții de învățământ din România
Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, cunoscut drept „liceul reformat”, din care UDMR ar dori să rupă clasele pentru înființarea liceului romano-catolic, promovează pe site-ul propriu, la secțiunea despre istoria instituției, idei de factură iredentistă. Perioada de după Marea Unire din 1918 este descrisă drept „o perioadă de mari greutăți”, fiind deplâns faptul că profesorii și elevii au trebuit să învețe și limba română. Perioada dintre 1940-1944, când Târgu Mureș a făcut parte din Ardealul de Nord în urma Diktatului de la Viena, fiind sub administrația regimului criminal al lui Miklós Horthy, cunoscut pentru masacrele împotriva populației românești, este văzută de conducerea Liceului „Bolyai” drept o perioadă de glorie și de afirmare a școlii, un rol important avându-l organizațiile de tineret horthyste. Menționăm că site-ul liceului este exclusiv în limba maghiară, pagina în limba română nefiind accesibilă.
Astfel de situații au rămas fără răspuns din partea autorităților române. Cea mai recentă este cea de la deschiderea anului universitar 2017-2018, când premierul maghiar Viktor Orbán a fost invitat la Universitatea Partium din Oradea, unde a susținut un discurs iredentist, atacând integritatea teritorială a României.
Concesii diplomatice, politice și economice
De departe, cea mai gravă situație este cea a Fondului Gojdu, creat prin testament de către avocatul și filantropul Emanuil Gojdu (1802-1870), care și-a donat mare parte din avere în vederea constituirii unui fond pentru susținerea la studii a elevilor și studenților români octodocși, fond a cărei situație a rămas în aer după negocierile din 2005. Deși, de atunci, aproape toți miniștrii de externe doar „au purtat discuții cu partea maghiară în vederea armonizării situației”, dar fără a exista întrevederi special dedicate acestui aspect, Teodor Meleșcanu s-a dovedit cel mai dispus în ignorarea chestiunii.
Ministrul de externe ungar Péter Szijjártó a interzis reprezentanților diplomatici maghiari să participe la manifestările prilejuite de Ziua Națională a României și de aniversarea Centenarului Marii Uniri, încurajând boicotul simbolurilor naționale românești, inclusiv prin arborarea drapelelor negre sau ale așa-zisului Ținut Secuiesc în locul tricolorului românesc, încălcând astfel normele diplomatice, fără să existe vreo opoziție din partea autorităților române.
Anul trecut, coaliția de guvernare a făcut o serie de concesii UDMR care au privit în primul rând scăderea procentului necesar pentru a fi introdusă ca limbă secundară limba minorităților, de la 20% la 10%, precum și introducerea obligativității cunoașterii, a adresării și a oferirii de răspunsuri în limba minorităților în sistemul public de sănătate. De asemenea, membrii coaliției de guvernare s-au arătat mai deschiși proiectelor de autonomie locală pentru așa-zisul „ținut secuiesc” formulate de către parlamentarii UDMR.
În luna ianuarie, reprezentanții comunităților religioase maghiare, au inaugurat la Turda (jud. Cluj) așa-zisul „Monument al libertății religioase” cu ocazia aniversării a 450 de ani de la Dieta de la Turda (1568), care a consfințit libertatea religioasă a romano-catolicilor, calviniștilor, luteranilor și unitarienilor, asumată anterior prin Unio Trium Nationum (1437) și Tripartitul lui Werböczy (1517), documente prin care românilor ortodocși din Transilvania nu li se recunoștea absolut niciun drept civil sau religios. Mai mult, cu ocazia manifestării, a fost înfierată lupta pentru menținerea identității naționale a românilor ardeleni, inclusiv Mișcarea Memorandistă de la 1892, pe fundamentul căreia s-a format grupul de intelectuali și oameni politici ardeleni care vor avea un rol principal în Unirea Transilvaniei la 1918. La fel, manifestarea nu fost criticată de autorități.
Pe plan economic, Teodor Meleșcanu, în nume propriu, și fără vreo consultare publică prealabilă sau vreo licitație publică, a decis oferirea Ungariei de către Statul Român a accesului la 4 miliarde de metri cub de gaz pe an, din rezerva pe care România o deține la Marea Neagră.
Aceste concesii sunt făcute, pe de o parte, pe fondul alegerilor parlamentare din Ungaria care vor avea loc în această primăvară, PSD și ALDE urmărind susținerea partidului lui Victor Orbán, Fidesz, la aceste alegeri, iar pe de cealaltă parte a unei posibile promisiuni din partea Ungariei de a susține aderarea României la Grupul de la Vișegrad.
„Toate aceste concesii făcute de către membrii coaliției de guvernare clasei politice de la Budapesta sunt o palmă imensă pe care națiunea română o primește în anul aniversării Centenarului Marii Uniri. Invităm universitățile și studenții să se implice activ în dezbaterea problemelor care țin de politica internă și externă a țării noastre, mai ales cele care aduc atingere demnității și intereselor noastre naționale. Chiar dacă pe termen scurt, aparent, nu este posibilă refacerea Ungariei Mari, nu putem să ignorăm planurile clare pe care guvernul maghiar le are în ceea ce privește unificarea cel puțin culturală, legislativă (prin cetățenie dublă și autonomii locale) și economică a teritoriilor care au făcut parte la un moment dat din componența regatului maghiar. De asemenea, considerăm că studenții ar trebuie să se preocupe de situația drastică românilor din Ungaria, dar și din cuprinsul județelor Harghita și Covasna, unde liderii locali maghiari îi supun la un proces continuu de deznaționalizare, precum și de situația organizațiilor extremiste maghiare, susținute financiar atât de guvernul de la Budapesta, cât și, din păcate, ocazional, de autoritățile locale române, care militează pentru încălcarea suveranității și integrității teritoriale a României. Obținerea oricărui avantaj pe cale diplomatică din partea unui stat nu ar trebui în niciun fel acceptată prin concesii umilitoare! Atitudinea slugarnică, fie ea expresă sau tacită, a politicienilor români față de iredentiștii maghiari și lipsa de reacție la boicotul general al Budapestei față de aniversarea Centenarului Marii Uniri este un act de trădare națională.” a declarat Silvian-Emanuel Man, președintele Ligii Studenților.
