Consiliul National al Elevilor, unica structura reprezentativa a elevilor la nivel national, a militat dintotdeauna pentru reformarea si restructurarea sistemului de invatamant preuniversitar, implicit si pentru o reconturare a modului de evaluare a elevilor in contextul examenelor nationale. Bacalaureatul, examenul ce ar trebui sa incununeze 12 ani de studiu, dintre care 4 de invatamant superior, ramasese acelasi examen inradacinat intr-un sistem anacronic, ce nu reusea sa puna accentul pe recunoasterea unor competente-cheie si pe incurajarea gandirii critice si a rationamentelor logice, ci pe dezvoltarea capacitatilor mnemonice ale elevilor, de cele mai multe ori nevoiti sa asimileze cantitati incomensurabile de informatii irelevante si lipsite de aplicabilitate. Astfel, Bacalaureatul romanesc se opunea prin propria-i natura cerintelor si prioritatilor unei societati moderne si a unei pieti a muncii devenite din ce in ce mai competitive si mai riguroase.
Cu toate acestea, Consiliul National al Elevilor a ramas vigilent, reusind sa atinga un nou obiectiv astazi, 18 ianuarie 2017, si anume restructurarea probei de limba si literatura romana. Initiativa a fost sprijinita de doamna Secretar de Stat Monica Anisie, care a sustinut introducerea unei abordari mai interactive, mai aplicate a subiectelor, favorizand implementarea unei noi perspective de interpretare si analiza a textului.
Astfel, subiectul I elimina definitiv apelul la cunostinte tehnice, promovand o abordare mai interactiva si centrata pe intelegerea mesajului si pe interpretarea lui personala, nesubjugata de conturul rigid al teoriei literare. De asemenea, este introdus si un scurt eseu argumentativ, ce se va desprinde pe baza textului-suport, evaluandu-se astfel competente-cheie, si nu informatii irelevante asimilate fara a fi filtrate prin prisma propriei gandiri.
Totodata, subiectul al II-lea devine text argumentativ, menit sa evalueze capacitatea elevului de a realiza analiza autonoma a unui text literar prin incadrarea lui la curent. In acest context, primeaza o buna intelegere a conceptelor de teorie literara, dar si corelarea lor cu mesajul artistic si cu intreg contextul literar pe care il impune fragmentul evocat, ceea ce iarasi este un plus la capitolul « relevanta ».
Desi salutam aceste modificari, subiectul al III-lea ramane marea noastra dezamagire, subiectul capital nesuferind nicio schimbare. Asadar, creativitatea, gandirea logica si cultura generala ce ar trebui sa devina pilonii materiei limba si literatura romana raman simple iluzii in prezenta unui abuz de opinii ale criticilor literari din auxiliare, insa Consiliul National al Elevilor isi va mentine pozitia si va fi implicat cat se poate de sustinut in demersurile de restructurare totala a acestui examen, asigurandu-se ca schimbarea de fond a invatamantului preuniversitar din Romania se poate transforma intr-un fapt real, palpabil si determinant pentru evolutia principalilor beneficiari ai educatiei si, implicit, pentru societatea moderna, aflata intr-o perpetua schimbare si adaptare.
