Muzeul Național de Istorie a României anunță organizarea, joi, a conferinței publice „Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane”, prezentate de dr. Ovidiu Tentea, eveniment care continuă astfel seria „Historia Viva”, inițiată anul trecut de către instituția muzeală.
Potrivit unui comunicat al MNIR, transmis luni ziarului CURENTUL, evenimentul va avea loc cu începere de la orele 11,00, la sediul MNIR, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul, accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media urmând a se face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei.
„Principalele teme ale conferinței se referă la cele mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din situl arheologic prioritar Ulpia Traiana Sarmizegetusa și ale interpretărilor istorice referitoare la războaiele dacice și primele decenii de existență a provinciei romane Dacia”, menționează sursa citată, precizând că „o atenție deosebită este acordată evaluării datelor obținute prin utilizarea unor noi tehnici și tehnologii de cercetare arheologică și de teren (scanări 3D, GPR, GIS etc.)”.
Sarmizegetusa, cu numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost primul oraș al provinciei Dacia, împăratul Traian, întemeietorul ei, dorind să facă din acesta un simbol al puterii și splendorii Romei. Denumirea sa cuprinde atât statutul cel mai înalt la care putea aspira un oraș roman (colonia), numele împăratului fondator, precum și numele capitalei regatului dac, Sarmizegetusa, situată în Munții Orăștiei, la 40 km est.
Aceasta a fost prima capitală a provinciei Dacia, ulterior fiind mutată la Apulum (Alba Iulia). La Sarmizegetusa se găsea sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis, aici reunindu-se concilium trium Daciarum, care avea că principală atribuție celebrarea cultului imperial în numele tuturor comunităților din provincie. Cultul imperial era în strânsă legătură cu cel al lui Iupiter și al triadei capitoline, în Sarmizegetusa fiind construit primul capitoliu din această provincie.
„Cercetările arheologice mai recente au avut ca rezultate remarcabile descoperirea capitoliului, a templului zeilor de la Palmyra, a unor clădiri din interiorul orașului și a unei zone din necropola estică. Pe lângă cercetarea științifică, accentul a fost pus pe protejarea și punerea în valoare a sitului prin diverse proiecte de finanțare”, mai notează comunicatul MNIR.
