Ziarul -Curentul- a obtinut in exclusivitate, prin amabilitatea unor surse parlamentare, textul Tratatului romano-rus, care a fost trimis, saptamana trecuta, tuturor partidelor, sub mentiunea -strict secret-. Documentul, prezentat de negociatorii romani ca o victorie a diplomatiei bucurestene, se dovedeste a fi o declaratie de intentii politice onorabile, pornind de la premisa ca, in noul context international, Romania si Rusia trebuie sa lase deoparte ranile trecutului si sa demareze o relatie al carei cuvant de ordine sa fie cooperarea. Astfel, dupa enuntarea principiilor generale care stau la baza documentului, articolul 1 prevede obligativitatea ca partile contractante sa-si solutioneze pe cale pasnica problemele reciproce. Articolul 2 instituie ideea cooperarii in privinta prevenirii si combaterii noilor amenintari la adresa securitatii, in categoria carora, ca element de noutate, sunt incluse si actele teroriste.
Un indiciu al schimbarii radicale a opticii moscovite fata de 1996, cand a avut loc o incercare esuata de semnare a acordului, este continut in articolul 3, in care partea rusa a acceptat formula conform careia partile semnatare recunosc dreptul fiecareia de a fi libere sa aleaga si sa-si schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele de alianta. In varianta de acum sase ani, Moscova insista asupra instituirii obligativitatii unor consultari reciproce inainte ca una dintre cele doua parti sa devina parti la aranjamente economice si de securitate.
Tezaurul romanesc, una dintre cele mai dureroase -rani ale trecutului-, este -pansat- printr-o declaratie-anexa, care, insa, nu va fi ratificata de Parlament si nu contine clauza obligativitatii. Astfel, documentul-anexa, cu toate ca reprezinta un angajament al partilor semnatare de a constitui o comisie mixta care ca studieze problema tezaurului, nu prevede si un orizont de timp pentru realizarea acestui obiectiv.
