Cu concursul Senatului, UDMR va putea sa-si duca mai departe existenta de entitate politica ambigua, legitimata juridic atat ca uniune culturala, cat si ca partid politic. Camera Superioara a respins, ieri, amendamentul la Legea partidelor politice formulat de grupul PRM, care ceruse ca prevederile actului normativ in cauza sa fie aplicate, in corpore, si organizatiilor reprezentative ale minoritatilor nationale. Este vorba, de fapt, de articolele restrictive ale legii, care instituie drept conditii pentru formatiunile aspirante la calitatea de partid politic intrunirea unui numar minim de 50.000 de membri fondatori si reactualizarea listelor de membri in fiecare an preelectoral. In plus, actul normativ in cauza mai prevede si ca un partid isi inceteaza automat activitatea daca la doua scrutinuri consecutive nu reuseste sa intruneasca minimum 50.000 de voturi. Daca amendamentul peremist ar fi fost acceptat, UDMR ar fi fost, in sfarsit, obligata sa opteze fie pentru inscrierea oficiala ca partid, fie pentru iesirea in decorul arenei politice, ca uniune culturala. In schimb, partidele din Senat care privesc, deja, Uniunea drept etern candidat la postura de partener de guvernare au preferat sa excepteze formatiunea condusa de Marko Bela tocmai de la acele prevederi ale legii care ar fi obligat-o sa-si clarifice identitatea. In plus, la propunerea senatorului PSD Ion Predescu, UDMR si celelalte organizatii reprezentative ale minoritatilor au obtinut si un bonus: chiar daca formatiunile respective inscriu candidati in alegeri, membrii lor pot face parte si dintr-un partid politic, avand dreptul de a candida. Altfel spus, la scrutinul din 2004, Marko Bela se va putea inscrie, cel putin teoretic, pe listele PSD sau ale oricarui alt partid.
Legea votata ieri in Senat are si o alta consecinta importanta pentru scena politica romaneasca: baremul de 50.000 de membri si celelalte conditii restrictive vor duce la decesul imediat al partidelor -de buzunar-. In plus, actul normativ este de natura sa creeze dispute financiare si in randul formatiunilor politice de dimensiuni consistente. Senatorii au aprobat, ieri, -sciziunea cu partaj-, votata anterior si de catre deputati. Astfel, membrii Camerei Superioare au decis ca -divizarea totala a unui partid consta in impartirea intregului patrimoniu al formatiunii in cauza, care isi inceteaza existenta, catre doua sau mai multe partide existente care iau astfel nastere-. In ciuda obiectiilor formulate de liberali prin Nicolae Vlad Popa, senatorii s-au hotarat sa pastreze in textul de lege si conceptul de -divizare partiala-, definit drept -desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid politic, care isi pastreaza personalitatea juridica, si transmiterea acestei parti catre unul sau mai multe partide care exista sau care se infiinteaza in acest fel-.
