In ciuda conceptiei impamantenite la romani conform careia iarna este un sezon mort pentru constructii, in ultimul timp a inceput sa se lucreze tot mai intens in acest sector chiar si cand temperaturile coboara binisor sub zero grade. Singura problema pe care o ridica desfasurarea activitatii in conditii normale este reprezentata de costurile mai ridicate, care, in final, vor trebui suportate de beneficiarul lucrarii. Atunci cand termenul de livrare -la cheie- primeaza in fata costurilor, constructorii nu mai stau acasa iarna, ci lucreaza intens pe santier.
Costuri suplimentare
-Atunci cand sunt bani, se lucreaza in orice conditii meteorologice-, spune presedintele Federatiei Sindicale Familia a lucratorilor din constructii si materiale de constructii, Dan Cristescu.
Problema care se ridica insa este daca beneficiarul lucrarii respective este dispus sa suporte costurile suplimentare generate de munca pe timp nefavorabil. Cheltuielile suplimentare sunt legate de iluminat (ziua fiind mult mai scurta decat vara), -aburirea- betonului si protejarea lui cu prelate si rogojini. Daca se lucreaza la finisaje interioare, structura fiind deja ridicata, se mai adauga costurile cu incalzirea incaperilor – cu suflante electrice sau cu centrala proprie, daca aceasta din urma este instalata.
Costurile suplimentare sunt mai mici daca lucrarile se desfasoara la fundatii si ceva mai ridicate daca ele au loc la elevatii.
De multe ori, suntem prea saraci
Si totusi, se constata faptul ca, in general, numai firmele mari care-si construiesc imobile de birouri in zone cu potential ridicat isi permit sa continue lucrarile si iarna, in loc sa intrerupa activitatea.
-Totul porneste de la faptul ca suntem o tara saraca. De aceea, majoritatea beneficiarilor prefera sa sisteze lucrarile pe perioada iernii-, explica Dan Cristescu. La temperaturi situate sub minus 5 grade Celsius, betonul turnat trebuie obligatoriu protejat, in caz contrar el devenind casant si putin rezistent in timp. Trebuie mentionat faptul ca, la temperaturi scazute, si fierul de la armaturi devine casant.
Altfel, se poate lucra, practic, in orice conditii. Este de notorietate exemplul constructiei oleoductului din Alaska, pe durata iernii, la temperaturi care coborau uneori si sub minus 50 de grade Celsius.
In afara de saracia romanilor, mai este si problema tehnologiilor de protejare adecvate pentru lucrul pe timp de iarna. Dl Cristescu spune ca astfel de tehnologii performante nu au patruns inca in Romania pe scara larga, ele fiind utilizate doar de anumite companii.
Statul – principalul datornic la firmele de constructii
In afara timpului nefavorabil, societatile de constructii se mai confrunta, de aceasta data pe tot parcursul anului, si cu o alta problema – aceea a incasarii banilor de la beneficiarii lucrarilor.
Liderul sindical spune ca, in continuare, statul este cel mai rau platnic – fie direct, fie in calitate de actionar la regii autonome si companii nationale. Astfel, statul plateste cu foarte mare intarziere, in conditiile in care pretinde varsarea TVA inca de la turnarea fundatiei. -Pana sa-si recupereze banii de la stat, societatile de constructii iau credite, platesc salarii si alte dari, drept pentru care rezulta pierderi-, explica Dan Cristescu. In consecinta, se mentine in acest sector un blocaj financiar care se ridica la ordinul a mii de miliarde de lei.
Materialele de constructii – in revigorare
In ceea ce priveste sectorul materialelor de constructii, sursa considera ca in ultima perioada se constata o revigorare a lui, mai ales datorita investitiilor straine tot mai numeroase si mai semnificative.
Dan Cristescu spune ca multe companii straine, dar si cu capital autohton, au facut investitii serioase in retehnologizare. Astfel, s-a ajuns la productivitati ale muncii extrem de mari cu foarte putini angajati. In acest sens, trebuie mentionat faptul ca in sectorul materialelor de constructii nu lucreaza mai mult de 40.000 de oameni la nivelul intregii tari.
O alta tendinta se manifesta la nivelul transnationalelor. Daca pana acum cativa ani ele cumparau de la stat fabrici -de-a gata-, acum ele se orienteaza catre investitiile de tip -green-field-. De exemplu, compania Wienerberger intentioneaza sa construiasca langa Bucuresti o fabrica de caramida, prin achizitionarea unui teren in acest sens. Aceasta dupa ce Wienerberger a facut recent o importanta investitie la Sibiu, tot in domeniul materialelor de constructii.
Ca dovada ca sectorul merge bine stau si salariile mai mari decat media nationala inregistrate in fabricile de profil. De exemplu, sunt si fabrici, chiar cu capital autohton, unde salariul minim brut este de 4,5 milioane de lei, iar cel mediu – de 8,2 milioane. Si domeniul constructiilor se situeaza peste media pe economie din punctul de vedere al retributiilor salariale. Salariul mediu brut pe ramura constructii este, in prezent, echivalent cu aproape 200 de euro, dupa cum a precizat dl Cristescu. In ceea ce priveste numarul de angajati, acesta se ridica la aproximativ 300.000 in intreaga tara.
