După intrarea în UE, în ianuarie 2007, România a înregistrat o puternică dezvoltare imobiliară, situație care acum începe să se stabilizeze. Prețurile locuințelor sunt în continuare în creștere, dar nu cu pași atât de uriași. "Piața imobiliară și-a trăit Çboom-ulÈ total, dar acum și-a acordat un moment de respiro", explică Laura V‡zquez, reprezentanta unei agenții imobiliare spaniole în România, citată de ziarul "El Mundo".
Prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 20% anual, stimulate de un exces al cererii. Astfel, în timp ce în 2003 metrul pătrat în București oscila între 300 și 500 de euro, în prezent prețul mediu pentru metrul pătrat într-o locuință nouă în Capitală este de 2.475 de euro, iar pentru o casă la mâna a doua este 2.177 euro. În unele cazuri, s-a ajuns și la 3.000 de euro pe metru pătrat. Evoluția a fost similară și în alte mari orașe, precum Timișoara, Cluj, Brașov și Constanța.
Venituri mici, planuri mari
În România începe să apară o clasă de mijloc, mai ales în marile orașe. Principalii cumpărători ai noilor locuințe sunt tineri sub 29 de ani, care speră că veniturile lor vor spori. Aproape toți optează pentru o locuință nouă, în timp ce procentul celor care caută o casă la mâna a doua sau care doresc să investească, este foarte scăzut. Totuși, potrivit unui studiu, 25% dintre români vor să-și cumpere o casă în următorii zece ani, însă numai 400.000 de persoane au capacitatea financiară suficientă pentru asta.
Iar aceasta pentru că tinerii cumpărători care locuiesc în marile orașe reprezintă un procent foarte mic în cadrul populației române eminamente rurală și mult mai sărăcită.
"În București salariile sunt de trei ori mai mari decât în alte zone ale țării. Și nici chiar în Capitală nu toată lumea are posibilitatea de a-și cumpăra o locuință", explică Alejandro Solano, director comercial al agenției imobiliare.
Căpșunarii nu mai cumpără case în țară
Pe de altă parte, sunt imigranții români stabiliți în alte țări europene, cei care vor să cumpere o casă în țara lor, în cazul în care s-ar întoarce. O situație întâlnită tot mai rar. Miguel Fonda Ștefănescu, președintele Federației Asociațiilor Emigranților români din Spania, spune că, "deși intenția inițială este de a se întoarce, majoritatea nu o fac și se stabilesc aici". În schimb, toți optează pentru a menține legăturile cu țara de origine și nu renunță la proprietățile pe care le au în țara-mamă pentru a se întoarce în fiecare vară.
