Ucraina și rebelii proruși din estul separatist al țării au semnat acorduri pentru începerea retragerii armelor grele de pe linia frontului, a declarat pentru AFP un înalt responsabil militar ucrainean.
„Documentele au fost semnate pentru începerea retragerea armamentului greu de pe întreaga linie a frontului”, a declarat generalul Oleksandr Rozmaznin. Dacă retragerea trupelor ar putea începe duminică, așa cum au anunțat unele mass-media, generalul ucrainean a estimat că este prea devreme de vorbit despre aceasta.
„Președinții” autoproclamatelor „republici populare” Donețk și Lugansk, Aleksandr Zaharcenko, respectiv Igor Plotnițki au semnat în ajun—sâmbătă—un program de retragere a armamentului greu, a informat agenția de presă oficială a rebelilor DAN.
Retragerea armelor, prevăzută în termen de 14 zile, este inclusă în acordurile de pace de la Minsk, încheiate la 12 februarie în capitala belarusă.
Acest proces, condiționat de oprirea totală a tirurilor în teren, trebuia să înceapă — conform acordurilor respective — la 17 februarie și să se încheie până în 3 martie, dar așa și nu a început din cauza ofensivei rebelilor asupra orașului strategic Debalțevo, cucerit de rebeli după un asalt puternic împotriva trupelor guvernamentale ucrainene.
În ultimele două zile, confruntările și-au redus intensitatea, într-un grad mai mic sau mai mare, pe o mare parte din linia frontului.
Potrivit acordurilor Minsk2, cele două tabere trebuie să-și retragă „toate armele grele” pentru a stabili o zona tampon cu o lățime cuprinsă între minimum 70 km și maximum de 140 km, în funcție de tipul de arme grele.
Pentru aceasta, armata ucraineană trebuie să-și retragă piesele de artilerie în raport cu linia actuală a frontului, situată mai la vest comparativ cu cea din luna septembrie în cadrul precedentelor acorduri de pace de la Minsk, deoarece rebelii au câștigat teren de atunci. La rândul lor, rebelii trebuie să se retragă de la linia frontului stabilită prin acordurile din septembrie.
Teritoriile noi cucerite de către insurgenți sunt, prin urmare, de facto, integrate în zona tampon, care a fost lărgită comparativ cu precedentele acorduri care prevedeau o zonă demilitarizată având o lățime de 30 km.
