Contribuția UE la eforturile statelor membre de a reduce sărăcia în rândul copiilor este aproape imposibil de evaluat, se arată într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană. Relevanța și forța instrumentelor UE examinate sunt limitate deoarece acestea nu au caracter juridic obligatoriu, iar instrumentele mai puternice, cum ar fi semestrul european sau sprijinul disponibil prin fondurile UE, abordează rareori în mod specific sărăcia în rândul copiilor. Prin urmare, este dificil să se evalueze dacă acțiunile UE contribuie în mod eficace la eforturile de combatere a acestui fenomen important, afirmă Curtea.
Aproape unul din patru copii din UE este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Or, studiile arată că beneficiile economice ale investițiilor în copii depășesc în mod considerabil costurile financiare inițiale. În UE, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor se află în mâinile fiecărui stat membru. Rolul Comisiei Europene este acela de a completa și de a sprijini acțiunile naționale de combatere a sărăciei în rândul copiilor prin instrumente atât juridice, cât și financiare. Curtea și-a propus să evalueze cât de eficace a fost contribuția adusă de UE prin aceste instrumente la eforturile statelor membre.
„Sărăcia în rândul copiilor rămâne o problemă gravă în UE și este un fenomen care nu favorizează o societate durabilă, inclusivă și echitabilă. Din păcate, această problemă se va agrava probabil ca o consecință a crizei în curs provocate de pandemia de COVID-19”, a declarat domnul Tony Murphy, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Prin urmare, pentru a se garanta un impact pozitiv asupra nivelului de sărăcie în rândul copiilor în UE, este imperios necesar ca viitoarele fonduri ale UE și viitoarele inițiative de politică vizând combaterea acestui fenomen să se bazeze pe informații fiabile.”
Curtea consideră că Recomandarea Comisiei din 2013, intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”, a fost o inițiativă pozitivă a UE de combatere într-un mod integrat a sărăciei în rândul copiilor. În pofida acestui lucru, eficacitatea implementării recomandării este imposibil de evaluat din cauza lipsei de ținte măsurabile și de obiective de etapă. Curtea concluzionează că recomandarea nu a avut decât un impact minim asupra politicilor naționale ale statelor membre.
Pilonul european al drepturilor sociale din 2017 este un alt instrument fără forță juridică obligatorie care poate fi utilizat pentru a combate sărăcia în rândul copiilor. Curtea recunoaște că pilonul a sporit conștientizarea cu privire la politicile sociale în UE și salută planul de acțiune propus pentru pilon (2021), observând totodată că punerea în aplicare a acestui plan va fi esențială pentru a se obține o imagine de ansamblu cu privire la progresele principiilor pilonului.
Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale constituie o parte integrantă a Strategiei Europa 2020, care a stabilit ținta de a se reduce, până în 2020, cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor aflate în sărăcie. Curtea subliniază că progresele în direcția țintei au fost limitate și că este puțin probabil ca aceasta să fie atinsă. Semestrul european coordonează eforturile naționale de realizare a obiectivelor strategice, în principal prin recomandările specifice adresate statelor membre cu privire la aspecte economice și sociale importante. Curtea a constatat însă că recomandările specifice fiecărei țări rareori abordează în mod explicit sărăcia în rândul copiilor.
În fine, Curtea subliniază faptul că copiii afectați de sărăcie nu constituie un grup-țintă explicit pentru sprijinul UE. Cuantumul finanțării alocate direct pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor sau rezultatele obținute în acest domeniu nu sunt cunoscute. Privind spre viitor, Curtea avertizează că, din cauza acestei lipse de informații, există riscul să nu fie luate măsuri adecvate și să nu fie disponibile fonduri corespunzătoare atunci când vor fi elaborate viitoarea garanție europeană pentru copii sau alte inițiative de politică.
Urmărind să contribuie la inițiativele viitoare ale UE pentru noua perioadă de programare, Curtea recomandă Comisiei Europene:
· să includă în planul său acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale acțiuni și obiective privind combaterea sărăciei în rândul copiilor;
· să asigure orientări interne clare pentru situațiile care ar putea duce la o posibilă recomandare specifică unei țări legată direct de sărăcia în rândul copiilor;
· să direcționeze și să monitorizeze investițiile legate de combaterea sărăciei în rândul copiilor în perioada de programare 2021‑2027; și
· să se asigure că existe date fiabile suficiente în sprijinul viitoarei garanții europene pentru copii.
Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, aproape 23 de milioane de copii (cu vârsta sub 18 ani) din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Altfel spus, aceștia locuiesc în gospodării în care se observă cel puțin una dintre următoarele trei condiții: risc de sărăcie a veniturilor, deprivare materială severă sau intensitate foarte scăzută a muncii.
Raportul special nr. 20/2020, intitulat „Combaterea sărăciei în rândul copiilor – Este necesară o mai bună direcționare a sprijinului oferit de Comisie”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții de Conturi Europene (eca.europa.eu).
Curtea a publicat recent un raport referitor la semestrul european, în care a examinat Strategia Europa 2020, inclusiv ținta de reducere a sărăciei stabilită de aceasta.
Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică.
