Politica agricola a Uniunii Europene va presupune reducerea treptata a subventiilor pentru productia agricola, potrivit compromisului la care s-a ajuns intre Franta si Germania, in urma intalnirii informale Chirac-Schroder de luni de la Berlin. Ministrii agriculturii din tarile UE urmeaza sa ia o decizie finala astazi, in urma unor negocieri pe parcursul a doua zile, insa semnalul unui compromis pare sa fi fost deja dat de cei doi lideri, in conditiile in care Parisul si Berlinul aveau doua opinii contrare legate de politica agricola. Asadar, incepand din 2006, Uniunea Europeana ar putea inceta subventionarea producatorilor agricoli, dupa reducerea lor treptata.
Solutia comuna gasita de Franta si Germania presupune pe de o parte renuntarea Parisului la ideea ca subventiile din agricultura sa ramana la acelasi nivel, in timp ce Berlinul preseaza pentru reducerea contributiilor la bugetul Uniunii, unde detine unul din locurile de frunte, ceea ce presupune reducerea pana la eliminare a subventiilor. Daca si ceilalti ministri ai agriculturii din tarile candidate vor accepta varianta franco-germana, agricultorii romani nu vor beneficia, asadar, de subventii din partea Uniunii Europene, indiferent daca data aderarii va fi 2007 sau mai tarziu.
Cancelarul german Gerhard Schroder a apreciat ca ministrii agriculturii german si francez vor anunta in aceasta seara o formula acceptabila pentru toata lumea. Comisarul european pentru agricultura, Franz Fischler, a declarat ca negocierile vor fi dure, dar ca -momentul deciziei a venit-. In locul subventiilor pentru productie, Fischler propune subventii mai reduse, care sa garanteze respectarea normelor europene de mediu si a standardelor de calitate, diferenta de bani sau macar o parte din ea urmand sa fie folosita, conform variantei Comisiei Europene, pentru dezvoltare rurala. El a explicat ca nu este drept sa fie in continuare sprijinita supraproductia in UE pe seama platitorilor de taxe. In cazul unui esec al negocierilor, este de asteptat ca discutiile sa fie reluate la summitul de la Salonic din 20 si 21 iunie.
Summitul informal Chirac-Schroder, mai ales pe fondul tensiunilor sociale din Franta, dar si al unui motor destul de gripat al economiei germane, s-a dorit un semnal al unitatii continentale. Cei doi lideri s-au declarat ferm decisi sa sustina compromisul la care s-a ajuns in dezbaterile pe marginea constitutiei europene.
Blair da explicatii la Paris
In aceasta seara, premierul britanic Tony Blair era asteptat la Paris, oficial pentru a explica amanarea deciziei privind aderarea Marii Britanii la moneda euro. Este insa de asteptat ca cina oficiala dintre liderul de la Londra si presedintele francez, Jacques Chirac, sa se constituie intr-un prilej de a incerca o impacare dupa divergentele scoase la iveala de criza irakiana. Inainte de intalnirea celor doi, care s-au mai vazut dupa momentul Irak si la summitul de la Evian, dar nu au avut prilejul unei discutii tete-a-tete, atat presedintele francez, cat si cancelarul german au dorit sa dea semnale de prietenie fata de Marea Britanie. Jacques Chirac a declarat ca partenerii europeni ai Londrei nu intentioneaza sa grabeasca aderarea la euro, desi ea este de dorit, dupa ce Marea Britanie a oferit varianta oficiala conform careia adoptarea monedei unice nu este deocamdata preferabila pentru economia insulara, dar ea este puternic luata in calcul. La randul sau, Gerhard Schroder a apreciat ca semnalul dat de Londra este unul clar proeuropean, care arata dorinta acesteia de a adera -total- la politica europeana comuna.
