Mai putine trupe care sa stationeze in Irak mai mult timp este solutia gasita de Administratia Bush pentru a-si mentine un nivel rezonabil al controlului in statul arab, fara a crea insa resentimente prea puternice din partea opiniei publice americane in anul electoral fierbinte ce se anunta a fi 2004. In context, presa din Statele Unite a dezvaluit ieri ca, pe baza experientelor negative ale ultimului deceniu, Washingtonul a respins incercarile finale ale fostului regim de la Bagdad de a evita o interventie militara, desi Saddam Hussein ar fi oferit un targ extrem de avantajos. Prioritate pentru americani in afacerile cu petrol si alte resurse naturale, cooperarea in lupta impotriva terorismului, sprijin total pentru SUA in procesul de pace din Orientul Mijlociu si in legatura cu interesele strategice ale hiperputerii mondiale in regiune si implicarea directa a SUA in procesul de dezarmare a unui Irak care oricum -nu dispune de arme de distrugere in masa- – aceasta a fost oferta prezentata unor oficiali din cadrul Pentagonului de un om de afaceri libanezo-american, pe fundalul desfasurarilor masive de trupe de pe granita irakiana de la sfarsitul lui februarie – inceputul lui martie anul acesta. In plus, Bagdadul ar fi fost dispus sa predea Statelor Unite un suspect acuzat de implicare in atentatul de la World Trade Center, in 1993, care se adapostea in capitala irakiana, sub protectia autoritatilor, si pe capul caruia exista o recompensa de 25 milioane de dolari. Strans cu usa, purtatorul mesajului de asa-zisa capitulare ar fi anuntat ca regimul irakian era chiar gata sa organizeze alegeri in urmatorii doi ani, o alternativa pasnica pentru inlocuirea structurilor de putere.
Convinsi ca si aceasta incercare finala de negociere face parte din planul prin care Saddam Hussein incerca sa castige timp, Washingtonul nu a luat in considerare oferta si a declansat interventia militara la 20 martie. Totusi, mesajele sosite pe cai clandestine si considerate a avea incuviintarea lui Saddam Hussein au starnit suficient interes la Pentagon pentru ca Richard Perle, arhitect -intelectual- al strategiei antiirakiene si influent consilier al unor inalti oficiali din Departamentul Apararii, sa accepte sa se intalneasca la Londra cu omul de afaceri Imad Hage, scrie -New York Times-. Ulterior, Perle nu a primit autorizatie de la CIA sa urmeze mai departe aceasta cale de comunicare. Mesajul final a fost: -Ne vedem in Bagdad-.
Mai putine trupe pentru mai mult timp
Opt luni mai tarziu si dupa un razboi fulger de sase saptamani ce a culminat cu prabusirea regimului Saddam Hussein, fortele americane trebuie sa faca fata unei situatii cvasihaotice in Irak, atacurilor zilnice soldate cu victime si nemultumirii unei parti a populatiei irakiene, care le cere sa paraseasca teritoriul arab. Solutia furnizata de Pentagon este mobilizarea unui numar impresionant de trupe, inclusiv mii de rezervisti, si totodata reducerea, pana in mai anul viitor, cu 30.000 a numarului trupelor desfasurate acum in Irak (130.000). Paradoxul are si o solutie, la randul ei controversata: prelungirea misiunilor la peste un an, 18 luni cu antrenamente cu tot, dupa ce Biroul pentru Buget al Congresului a ajuns la concluzia ca, daca nu se opereaza unele schimbari tactice, armata americana nu va mai putea sustine actuala desfasurare de forte, realizata pe principiul rotatiei, mai mult de sase luni.
Cu atat mai mult cu cat trupele internationale pentru care SUA au purtat batalii diplomatice in toata regula in Consiliul de Securitate al ONU se lasa asteptate. In afara celor doua divizii multinationale desfasurate deja in Irak, sub conducere britanica si poloneza, Turcia si Coreea de Sud ar putea trimite trupe, dar sunt supuse unor presiuni interne ce nu pot fi neglijate si, in cazul Ankarei, chiar reactiilor negative din partea autoritatilor interimare irakiene.
Urmarea: seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, a ordonat unui numar de circa 20.000 de puscasi marini sa umple golul lasat de fortele ce vor fi retrase in curand, operatiunea militara pe termen lung reprezentand pentru aceste trupe o premiera dupa razboiul din Vietnam.
