Cel mai mediatizat subiect al discutiilor bilaterale de saptamana aceasta, modificarea Tratatului antibalistic ABM, semnat in 1972, respectiv scutul antiracheta NMD dorit de americani, dar care vine in contradictie cu documentul mentionat, sugereaza cel mai clar schimbarile survenite pe harta geostrategica dupa 11 septembrie. Presedintele Bush a facut primul pas, anuntand, in urma cu doua saptamani, ca este dispus sa -se lepede-, chiar si unilateral, de cea mai mare parte a armelor nucleare, altadata punctul forte in
infruntarea surda cu pericolul sovietic. Administratia SUA a sugerat reduceri de pana la 1.750 – 2.250 de focoase nucleare, adica mai mult chiar decat cele prevazute de START III, tratat aflat in faza unor negocieri mai mult decat anevoioase, si a amanat efectuarea unor teste NMD care ar fi provocat furie la Kremlin. In schimb, au sugerat aceiasi oficiali de la Washington, America asteapta o schimbare radicala de ton din partea Rusiei in ceea ce priveste modificarea ABM, piatra unghiulara a relatiilor de securitate in ultimii 30 de ani, pentru a permite desfasurarea noului scut antiracheta pe teritoriul american sau, cel putin, testarea sa.
Reactiile de feed-back de la Moscova nu s-au lasat asteptate. Cu doar o saptamana inaintea summit-ului din SUA, ministrul apararii, Igor Sergheev, cel de externe, Igor Ivanov, si in final presedintele Putin au vorbit despre -modelarea- Tratatului din 1972 in asa fel incat cerintele americanilor sa poata deveni realitate fara incalcarea reglementarilor internationale in domeniu. Brusca flexibilitate manifestata de Rusia are, dincolo de politica negocierilor, o explicatie cat se poate de simpla: confruntata, la randul sau, cu pericolele teroriste asimetrice, care fac inutile arsenalele nucleare, Moscova a gasit momentul de a schimba o parte din armele atat de amenintatoare pe vremuri pe concesii politice si economice mult mai importante in contextul geostrategic actual.
Sfarsit pentru START
La scurt timp dupa semnarea, in iulie 1991, a Tratatului START I privind reducerea arsenalului nuclear, prima de o asemenea amploare si complexitate negociata de cele doua mari puteri ale lumii, Uniunea Sovietica se destrama. Moment in care multi analisti au apreciat ca este nevoie de reduceri mai substantiale ale armelor strategice, in contextul schimbarilor fundamentale antrenate in relatiile dintre America si fostul sau inamic din timpul Razboiului Rece. Administratia Bush a apreciat drept realiste sugestiile expertilor si a demarat negocierile pentru START II. Semnat de George Bush senior si Boris Eltin in iunie 1992, noul tratat, ratificat de Duma de Stat, dar nu si de Congresul american, prevede reducerea cu doua treimi a arsenalelor nucleare (de la 6.000 – 7.000 la 3.500 de focoase pentru SUA si 3.000 pentru Rusia) pana in anul 2003. In pofida respingerii documentului de catre Capitol Hill, cele doua state au inceput discutii pentru un al treilea tratat de acest fel, START III, care este chiar mai drastic decat predecesoarele sale, dar care ar putea fi pus in umbra de concesiile nucleare anuntate recent de Washington.
