Baletul diplomatic care se desfasoara la Washington, Paris, New York sau Moscova, avandu-i ca protagonisti pe partizanii si adversarii atacarii Irakului, isi consuma in aceste zile ultimele reprezentatii. In Statele Unite, parerea generala este ca primele raiduri aliate impotriva Irakului vor incepe saptamana aceasta. Dar, inainte chiar ca noua -Mama a tuturor bombelor- sa fie aruncata deasupra Irakului sau ca primii infanteristii marini sa debarce in Bagdad, razboiul din Golf a si facut prima victima: Franta.
Din New Orleans in Florida si de la Seattle pana in Long Island, americanii au pornit ofensiva impotriva -celui mai mare dusman al Unchiului Sam in acest moment- (asa cum l-au definit editorialistii cotidianului -New York Post-): Hexagonul si simbolurile lui. Totul a inceput in urma cu cateva saptamani in Beaufort, in statul Carolina de Nord, unde un afis colorat. scris de mana, plasat pe vitrina unui mic restaurant numit -Cubbie-, informa consumatorii: -Avand in vedere sprijinul pe care <Cubbie> il ofera soldatilor americani, anuntam ca nu mai servim -french fries- (n.r. – cartofi prajiti). De-acum inainte, oferim la vanzare -cartofii libertatii-. Initiativa lingivistica a patronului Neil Rowland, iritat de incapatanarea Frantei de a se alia coalitiei anti-Saddam, a fost momentul declansarii unei adevarate campanii antifranceze, fara precedent in SUA. La presiunea membrilor republicani, Camera Reprezentantilor de la Washington s-a aliat gestului celor de la -Cubbie- si a schimbat -denumirea frantuzeasca- a cartofilor prajiti -intr-un efort mic, dar simbolic pentru a arata nemultumirea puternica a multor politicieni de pe Capitol Hill cu actiunile asa-numitului nostru prieten, Franta-.
Iar exemplele nu se opresc aici. In Palm Beach, pe coastele insorite ale Floridei, consiliul local a votat recent o rezolutie ce-i indeamna pe locuitori sa boicoteze produsele cu inscriptia -made in France- (vinuri, branzeturi, articole cosmetice sau de imbracaminte) si-i incurajeaza sa cumpere articole importate din -statele aliate-, Spania sau Italia. In Nashville, un vanzator de masini si-a anuntat virtualii clienti ca oricine doreste poate sa contribuie la dezmembrarea unei masini Porsche nou-noute, in timp ce Anthony Tola, patronul unui local din New Jersey, a devenit peste noapte un erou local dupa ce camerele de luat vederi l-au aratat varsand in toaleta localului vin de Bordeaux in valoare de peste 1.000 de dolari! Populare au devenit tricourile cu diferite inscriptii comice la adresa Frantei si care, contra sumei de 14,95 de dolari, pot fi gasite la adresa www.frogweenies.com, calificata drept -Pagina oficiala a boicotului produselor frantuzesti-. La randul lor, -Citizens United-, un grup conservator foarte influent la Washington, a prezentat pe pagina sa de Internet o lista a produselor frantuzesti care pot fi evitate de americani (incepand de la AirFrance, Airbus, Alcatel, Bic, Cartier, Hennessy si pana la Vittel, Vivendi, Michelin, Renault), recomandand folosirea -cu incredere- a marcilor nationale: Gillette, AOL/Time Warner, American Airlines, Ford sau Goodyear. Grupul de initiativa -Boicotati Franta!-, a carui pagina de Internet a devenit una dintre cele mai cautate adrese de utilizatorii de peste Ocean, a cerut americanilor sa nu mai calatoreasca la Paris si sa refuze invitatiile de participare la Salonul aviatic de la Le Bourget, MILIA de la Cannes, Eurexpo de la Lyon, Intermat sau Sial, la orice fel de targ sau expozitie desfasurate in Hexagon.
Iar patimile antifranceze au atins cote nebanuite dupa ce cativa californieni, reuniti in miscarea -Boycott all Things French-, au anuntat ca vor declansa strangerea de semnaturi pentru inchiderea ambasadei americane din Paris, aducerea in SUA a corpurilor miilor de soldati din US Army cazuti pentru eliberarea Frantei si chiar modificarea Statuii Libertatii, cadoul facut Americii in 1886 de arhitectul Frederic Auguste Bartholdi! Incercand sa explice antipatia recenta a americanilor fata de Franta, analistii afirma ca opozitia Parisului fata de un posibil razboi impotriva Irakului este doar -picatura care a umplut paharul- in relatiile franco-americane. Actuala tensiune diplomatica dintre cele doua state a oferit americanilor prilejul sa readuca la suprafata numeroasele -pozitii anti-SUA- adoptate de francezi in ultimii 50 de ani, incepand cu retragerea Parisului din cadrul NATO, refuzul Frantei de a permite avioanelor US Air Force sa survoleze Hexagonul in misiunea de pedepsire a Libiei dupa atentatul anti-american de la Berlin, ajutorul constant acordat Irakului in ultimele doua decenii. De altfel, presa americana a acordat spatii numeroase dezvaluirilor legate de pretinsele legaturi de prietenie intre Saddam Hussein si presedintele Jacques Chirac, care dateaza din 1975, cand acesta a vizitat Irakul si a perfectat un contract ce oferea Frantei 23% din petrolul irakian.
Nu a fost uitat nici faptul ca Saddam Hussein a primit avioane Miraje si arme in valoare de 20 miliarde de dolari de la companiile franceze. Cu toate manifestarile de antipatie la adresa Frantei (inflamate si de o corespondenta din Paris in care -USA TODAY- vorbeste despre turisti americani insultati si scuipati pe strazile metropolei europene), expertii nu cred ca va exista un boicot general impotriva produselor frantuzesti. Oricum, companiile americane nu par decise sa renunte cu usurinta la derularea contractelor actuale, extrem de profitabile. In plus, un eventual asemenea boicot va periclita locurile de munca a mii de americani, angajati de reprezentantele in SUA ale firmelor L*Oreal, Pernod sau Danone. Mai mult, expertii cred ca firmele franceze vor putea juca un rol puternic in reconstructia Irakului postbelic, iar, de voie-de nevoie, americanii nu pot trece cu vederea ca Franta este singura tara importanta cu care SUA nu s-au razboit in ultimii 200 de ani si unul dintre aliatii cei mai puternici in timpul Razboiului Rece. Cum spunea patronul unui restaurant din New York: -Actualul val de antipatie este politica si nu va dura mult. In schimb, vinul frantuzesc este nemuritor-.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane