Guvernul turc a reusit sa convinga parlamentul sa voteze o lege care acorda amnistie partiala liderilor kurzi, masura fiind vazuta in general ca un pas important spre reconcilierea cu aceasta minoritate, dar in special ca o incercare de a determina diminuarea atacurilor asupra militarilor turci in zona de nord a Irakului, dominata oarecum de kurzi dupa caderea regimului Saddam Hussein. Masura va permite, daca legea va fi semnata si de catre presedinte, ca o mare parte din membrii miscarii kurde sa scape de condamnarile pe care le executa in prezent daca pedepsele nu au fost primite in urma participarii la actiuni violente. Legea nu se refera insa si la liderii de prima mana ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan, care vor ramane in continuare in inchisorile in care se afla.
Guvernul condus de premierul Recep Tayyip Erdogan a tinut sa multumeasca parlamentarilor care nu s-au lasat foarte usor induplecati si spera ca noua lege sa-i determine pe militantii kurzi din nordul Irakului sa depuna armele si sa se intoarca in Turcia, in incercarea de reduce cat mai mult din forta unei miscari care ar putea la un moment dat lua in serios ideea de independenta a nordului Irakului.
De partea cealalta, opozitia acuza faptul ca masura pe care a promovat-o guvernul nu ar fi altceva decat o concesie facuta Statelor Unite, in contextul dificultatilor cu care fortele americane controleaza zona respectiva, cu argumentul suplimentar ca a cedat astfel sensibilitatilor nationale. In acelasi timp, kurzii spun ca nu este vorba de o reala amnistie, ci de o incercare a guvernului turc de a castiga de partea sa cat mai multi reprezentanti importanti din miscarea kurda, care sa furnizeze informatii partii turce. Contestata din mai multe parti, decizia s-ar putea dovedi in final miscarea potrivita in slalomul diplomatic pe care il face Ankara de la declansarea crizei irakiene si nu numai. Analistii occidentali apreciaza ca semnalele de reconciliere aratate kurzilor sunt intr-adevar un raspuns la incercarile Statelor Unite de a convinge Turcia sa demareze rezolvarea problemei kurde. Masura ar putea fi totodata interpretata ca un semnal ca Turcia doreste sa se implice doar in acest fel in stabilizarea situatiei in Irak. Washingtonul a adresat oficial Turciei solicitarea de a trimite trupe in Irak, insa Ankara a aratat ca vrea sa castige timp. Deocamdata. In replica, ministrul turc de externe, Abdullah Gul, a explicat ca o decizie in acest sens va dura, fiind vorba cel mai devreme de luna septembrie, in conditiile in care ajutorul de care au nevoie trupele americane este urgent. Relatiile bilaterale Ankara – Washington au fost puternic afectate la inceputul acestui an, cand parlamentul turc a refuzat sa acorde drept de stationare trupelor americane inaintea razboiului din Irak, fortand astfel SUA sa-si maseze trupele in Kuweit.
