Guvernul argentinian a condamnat miercuri decizia guvernului iranian de a-l numi în funcţia de ministru de interne pe Ahmad Vahidi, una din persoanele acuzate de implicare în atentatul cu bombă din 1994 asupra centrului evreiesc AMIA din Buenos Aires, soldat cu 85 de morţi, transmite AFP.
„Argentina îşi exprimă din nou cel mai puternic dezacord pentru numirea lui Ahmad Vahidi într-un post ministerial în Iran. Noua numire a lui Ahmad Vahidi pentru a ocupa un post în guvernul iranian, respectiv cel de ministru de interne, constitue un afront pentru justiţia argentiniană şi pentru victimele brutalului atac terorist împotriva Asociaţiei Mutuale Israelite din Argentina (AMIA) din Argentina „, se arată într-un comunicat al ministerului de externe.
În ianuarie 2014, fostul ambasador al statului evreu în Argentina, Itzhak Aviran, anunța că Israelul i-a ucis pe majoritatea celor responsabili de atentatele împotriva sediului Asociaţiei Mutuale Israelite din Argentina (AMIA) şi a ambasadei sale la Buenos Aires.
„Marea majoritate a vinovaţilor nu mai e pe această lume şi noi singuri am făcut asta„, a declarat Itzhak Aviran Agenţiei Evreieşti de Informaţii (Agencia Judia de Noticias, AJN), cu sediul la Buenos Aires.
Diplomatul a răspuns astfel la o întrebare despre comemorarea a 20 de ani de la atentate și despre faptul că vinovații nu au fost încă judecați.
A doua zi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Israelian întrebat într-o conferință de presă despre declarația fostului ambasador în Argentina a răspuns scurt: „e un nonsens” și a refuzat să mai dezvolte răspunsul.
Nu este prima oară când Israelul pedepsește, fără proces, cu moartea pe cei pe care-i consideră responsabili de crime împotriva propriilor cetățeni. Statul evreu a procedat la fel și în cazul autorilor luării de ostatici a sportivilor israelieni de la JO de la Munchen 1972.
Pe 18 iulie 1994, explozia în capitala Argentinei a unei bombe în faţa sediului Asociaţiei Mutuale Israelite s-a soldat cu moartea a 85 de persoane şi rănirea altor câteva sute. Doi ani mai devreme, pe 17 martie 1992, 29 de persoane au fost ucise într-un atentat împotriva ambasadei.
La un an de la aceste declarații, Procurorul care ancheta atentatul asupra centrului evreiesc AMIA, soldat cu 85 morți în 1994, Alberto Nisman, a fost găsit mort în apartamentul său, în condiții misterioase. El a fost descoperit într-o baltă de sânge, cu un revolver lângă el, în apartamentul său din Puerto Madero, un cartier de lux din capitala Buenos Aires.
Președinta argentiniană de la acel moment, Cristina Kirchner a anunțat ulterior o reformă profundă a serviciilor de informații, pe care ea le bănuiește că ar fi jucat un rol în moartea procurorului Alberto Nisman. În cadrul unui interviu televizat, ea a anunțat dizolvarea SI, principalul serviciu de informații din Argentina și înlocuirea acestuia cu Agenția Federală de Informații.
Acuzată la mijlocul lunii ianuarie de procurorul mort în circumstanțe misterioase de obstrucționarea anchetei privind atentatul asupra centrului evreiesc AMIA, soldat cu 85 morți în 1994, Kirchner a vorbit pentru prima dată la televiziune la zece zile de la începerea cazului Nisman, care a provocat o vie emoție în Argentina.
Numeroși argentinieni și opoziția consideră că guvernul se află în spatele morții procurorului, la 18 ianuarie, eliminat, în opinia lor, de teama dezvăluirilor pe care acesta urma să le facă a doua zi în Congres.
Președinta Argentinei, acuzată de procurorul Alberto Nisman că s-ar fi înțeles în secret cu Iranul pentru a-i proteja pe autorii atentatului — iar la câteva zile după aceste acuzații respectivul procuror a fost găsit mort în locuința sa — a declarat că nu crede în ipoteza sinuciderii acestuia și consideră că de fapt moartea procurorului face parte dintr-un complot împotriva ei pus la cale de unii ofițeri din serviciile secrete.
Președinta Argentinei, Cristina Kirchner, a fost pusă oficială sub acuzare în 2015 pentru că ar fi obstrucționat justiția și ar fi acoperit implicarea Iranului în atacul din 1994 asupra unui centru al comunității evreiești din Buenoes Aires soldat cu moartea a 85 de persoane.
Procurorul Gerardo Pollicita a pus-o sub acuzare pe Cristina Kirchner în legătură cu o plângere pe care procurorul Alberto Nisman a înaintat-o la 14 ianuarie.
Ulterior, un alt procuror a precizat că Alberto Nisman, al cărui deces a stârnit un val de emoție în Argentina, ar fi intenționat un timp să ceară plasarea în detenție a Cristinei Kirchner, sub acuzația de obstrucționare a justiției.
Ministerul de externe argentinian Hector Timerman și alți doi politicieni proguvernamentali au fost de asemenea inculpați în acest caz.
