Ofensiva generala si in forta a armatei mecedonene impotriva gherilelor albaneze din nordul tarii era de ieri, de la ora 12.00, in prag de declansare. Ultimatumul adresat de autoritatile de la Skopje a expirat la acea ora, iar la inaintarea sa, Guvernul avertizase fara echivoc ca armata va desfasura un adevarat asalt. Tinand seama ca teritoriul pe care se intind cele 10 localitati ocupate de gruparile teroriste albaneze este relativ extins, ofensiva armatei promite o adevarata batalie terestra. Liderii gherilelor declarasera, de-a lungul perioadei de conflict, ca dispun de trei brigazi de luptatori, ceea ce – daca este si adevarat – in lupte din teren muntos-impadurit si in lupta din localitati reprezinta o forta apreciabila.
Ultimatumul a expirat
Conditiile ultimatumului permisesera gherilelor sa si paraseasca teritoriul Macedoniei, dar pana ieri la pranz nu au aparut indicii ca acestea ar fi dispuse sa se retraga. Mai mult, in cursul noptii, gherilele au deschis de mai multe ori focul asupra trupelor macedonene. Cu o zi in urma, presedintele Macedoniei, Boris Trajkovski, a adresat un apel natiunii, avertizand ca nu va permite ca actiunile teroriste sa tarasca tara intr-un razboi. Totodata, acesta a facut un nou apel populatiei civile din cele 10 localitati sa-si paraseasca domiciliul si sa se indrepte spre zonele desemnate in prealabil, garantand reintoarcerea, dupa incheierea actiunilor armate. -Vietile voastre sunt puse in pericol de persoanele violente, care au intrat in satele voastre-… -Siguranta voastra este prima noastra grija. Cand va veti parasi caminele, veti fi asteptati de observatori internationali si, curand, cand conditiile o vor permite, veti fi adusi inapoi la casele voastre-… -Este foarte greu sa se gaseasca un echilibru intre folosirea efectiva a fortei si evitarea ranirii populatiei civile-, a declarat presedintele macedonean. Boris Trajkovski a mentionat si faptul ca armata macedoneana are ordin -sa actioneze in asa fel, incat sa reduca la minimum riscul ranirii civililor- si ca, in ultima instanta, responsabilitatea in asemenea situatii revine -celor care se acund inapoia scuturilor umane-.
Declansarea ofensivei si a asaltului propriu-zis al armatei macedonene presupune si intrebuintarea tancurilor si a artileriei cu trageri directe si bombardament de aviatie, toate la un loc reprezentand un risc extrem pentru populatia civila. Apelul presedintelui, difuzat prin mijloace de comunicare in masa, a fost suplimentat prin foi volante, aruncate din aer asupra zonelor controlate de gherilele albaneze. Pana la ora expirarii ultimatumului, nici apelul presedintelui si nici foile volante nu si-au facut efectul scontat. Nu s-a inregistrat nici un flux semnificativ de refugiati spre zonele desemnate din Macedonia. In cele doua saptamani de cand armata macedoneana a continuat bombardarea de artilerie a regiunii, cateva mii de civili s-au refugiat in Kosovo.
Inapoi, in Kosovo
Nu este sigur ca apelul presedintelui a fost receptionat peste tot, pentru ca, in urma luptelor, alimentarea cu energie electrica a zonei a fost intrerupta, iar foile volante au ramas neculese. Atat din ultimatum, cat si din ultimul apel al presedintelui macedonean rezulta ca Skopje apreciaza ca majoritatea gruparilor teroriste albaneze provin din Kosovo. De aici si -invitarea- gherilelor sa paraseasca tara. -Invitatia- nu este o solutie totusi, cum nu a fost nici in martie, cand criza din zona Tetovo s-a incheiat cu retragerea gherilelor in munti si in Kosovo. Acest lucru il stie si armata macedoneana, dar ea este pusa din nou sa actioneze cu -o forta proportionala-, pentru ca asa au cerut mereu liderii comunitatii internationale. Nici ministrii de externe din Balcani reuniti la Tirana nu au incurajat expres intrebuintarea decisiva a fortei impotriva gherilor, ci au apelat la acestea sa depuna armele imediat si sa respecte termenii ultimatumului. Intrebarea este daca armata macedoneana va primi ordin sa actioneze cu manusi, sau daca Skopje a invatat ceva din modul in care fortele Belgradului au inteles sa preia controlul in sudul Serbiei. Oricum, asaltul macedonean nu va rezolva total criza din Macedonia. Ea asteapta solutia politica. Componenta militara a solutionarii va fi insa prezenta pe parcurs. Macedonia a respins pana acum ajutorul militar international cu trupe, dar, in iunie, ministrii apararii din tarile care dau forte pentru -Brigada multinationala de mentinere a pacii a statelor din Sud-Estul Europei- (SEEBRIG), printre care si Romania, vor discuta, in iunie, eventuala dislocare a brigazii in zona.
