Titlurile sunt de mare importanta pentru unii eurodeputati. Totusi, acestia nu prea tin cont de statutul celor care presteaza servicii pentru ei. Mai bine de 1.000 de oameni lucreaza ca asistenti parlamentari, cu norma intreaga, in sediile legislativului comunitar de la Bruxelles, insa doar cativa dintre ei dispun de un contract de munca legal, belgian.
-99 la suta din ei sunt in ilegalitate, pentru ca trebuie sa se supuna normelor juridice ale tarilor din care provin-, suspina, trist si rusinat, la sediul Parlamentului European, Gerard Onesta (foto stanga), vicepresedintele responsabil cu problemele asistentilor parlamentari, unul dintre opozantii ferventi ai asa-numitei -directive Bolkestein-, prin care se impune legislatia nationala in sectorul serviciilor. Cu toate acestea, Onesta si-ar dori in prezent aplicarea directivei asupra angajatilor, dat fiind ca aceasta le-ar permite reglementarea situatiei.
Unde e lege… costa!
Desi aflat la al doilea mandat ca responsabil in cadrul legislativului comunitar, ecologistul francez Gerard Onesta nu a reusit inca sa amelioreze in vreun fel statutul incert al asistentilor parlamentari. Potrivit acestuia, nici deputatii, nici subordonatii lor nu vor sa obtina un contract de munca belgian, fiindca un astfel de angajament legal ar presupune, pe de o parte, taxe uriase pentru angajator, precum si impozite usturatoare pentru angajati. Mai mult, asistentii se tem si ca drepturile de pensie care le revin nu vor fi calculate corect in tara de origine, la finalul perioadei in care au prestat servicii la Bruxelles.
Iata de ce subordonatii eurodeputatilor dispun in prezent de contracte de munca franceze, germane, italiene, spaniole, poloneze… lista continuand cu toate celelalte state membre ale clubului celor 25. In consecinta, daca se imbolnavesc, li se ramburseaza fondurile pentru ingrijiri medicale ca si cum s-ar afla temporar pe teritoriul belgian, fara a declara autoritatilor fiscale veniturile. Dupa cum opineaza Onesta, numai in cazul vreunui accident grav produs in interiorul institutiei, scandalul declansat ar putea scoate la lumina adevarul trist despre acesti angajati.
Veritabili clandestini
In conditiile in care legiuitorii Uniunii Europene depun eforturi sustinute in vederea combaterii imigratiei ilegale si, in special, a fenomenului muncii -la negru- pe care aceasta il atrage dupa sine, iata cum, exact in mijlocul lor, se afla peste 1.000 de oameni care isi ofera serviciile clandestin.
La solicitarea Parlamentului European, Comisia a elaborat o strategie de integrare a asistentilor in randurile functionarilor publici comunitari, insa nici statele membre, nici sindicatele nu au acceptat-o, existand temeri in legatura cu eventualitatea afectarii bugetului prin remunerarea lor. In consecinta, Comisia a propus revizuirea unei reglementari din 1971, care coordoneaza securitatea sociala a muncitorilor migranti, astfel incat asistentii sa se poata incadra in categoria celor afiliati serviciilor de securitate sociala din tarile de provenienta. Dar desi parlamentul a aprobat propunerea, Belgia, ajutata de Franta, a reusit sa o blocheze in cadrul consiliului.
In toiul polemicilor pe tema controversatei directive Bolkestein, Rudy Demotte, ministrul belgian al sanatatii publice si al problemelor sociale, invoca argumente solide in acest sens, explicand ca nu poate fi combatut principiul tarii de origine utilizandu-l impotriva asistentilor. Astfel, pentru a nu se deschide cutia Pandorei, afectand negativ sistemul de securitate sociala, de altfel foarte stabil, al Belgiei, oficialii europeni nu au nevoie decat de rabdare pentru a astepta finalul mandatului de 5 ani, timp in care, poate, statutul asistentilor parlamentari va fi in vreun fel clarificat.
Atentie la buget!
Cum banii sunt mai importanti decat orice, Parlamentul European a aprobat un raport care indeamna institutiile comunitare sa foloseasca mai eficient fondurile bugetare care le revin. Documentul, prezentat de eurodeputatul leton Valdis Dombrovskis, va fi un model pentru stabilirea bugetului de anul viitor, estimat la 6,7 miliarde de euro pentru toate institutiile europene, cu exceptia comisiei. Pentru a reduce investitiile destinate birocratiei, UE trebuie sa cheltuiasca banii de care dispune intr-un mod mai rational si mai eficient si chiar sa faca unele restructurari de personal.