O pagina citita in trei minute, in total 11 pagini in 33 de minute, fata de o pagina pe minut, ritmul normal de prezentare a stirilor la radio sau la televiziune. Asa si-a gandit premierul italian Silvio Berlusconi primul discurs de lider european in fata membrilor parlamentului de la Bruxelles, sau poate prima confruntare in groapa cu leii politicii continentale. Arma sa preferata, retorica, nu a fost insa de natura sa anuleze planurile unei parti a europarlamentarilor, veniti si ei la intalnirea/confruntarea cu -politicianul atipic- Berlusconi, dupa cum au inceput sa-l numeasca amicii sai politici de peste Ocean, sau cu -magnatul- politicii europene, imaginea-simbol consacrata deja pe vechiul continent.
-Legea este egala pentru toti- si -O Europa fara Nas- au fost ideile pe care 40 de parlamentari europeni din grupul ecologist le-au transcris pe pancartele cu care a fost intampinat seful guvernului italian, care tocmai se pregatea sa prezinte oficial agenda presedintiei europene pentru viitoarele sase luni. Cu certitudine, un bulgare de zapada pornit o data cu valul de critici ale presei europene si stangii italiene, generat de legea adoptata recent de parlamentul de la Roma in urma careia procesul de coruptie in care era judecat Berlusoni a fost suspendat pe perioada mandatului.
Efectul a fost creat, chiar daca aliatii de dreapta ai liderului italian le-au strigat, in stilul sedintelor parlamentului de la Roma, sa taca din gura, iar presedintele parlamentului european, Pat Cox, i-a amenintat cu expulzarea din aula oficiala.
Obisnuit cu contestarile de acest fel, devenite un fapt obisnuit in tara sa de origine, Berlusconi si-a continuat linistit discursul. -Daca aceasta este metoda democratica prin care doriti sa inchideti gura presedintelui Consiliului European, ei bine, in acest moment pareti turisti ai democratiei-, a sunat replica probabil indelung pregatita a premierului italian.
Nu pentru mult timp insa, pentru ca sedinta s-a transformat rapid intr-o adevarata avalansa de acuze si replici pe masura. Liderul grupului parlamentar al social- democratilor germani, Martin Schulz, exponent al guvernului german, care s-a situat de partea cealalta a baricadei fata de cel italian in criza irakiana, a venit cu o strategie clar anti-Berlusconi. Discursul sau a fost dominat de trei intrebari mai mult decat aluzive la adresa problemelor cu justitia ale premierului italian: -Ce va ganditi sa faceti pentru a grabi infiintarea unei procuraturi europene? Cum vedeti posibila introducerea mandatului de arestare european? Si ce intentionati in legatura cu recunoasterea reciproca (intre statele UE – n.r.) a documentelor in procesele penale?-.
Replica lui Berlusconi nu a fost nici de data aceasta neinspirata: -In Italia se pregateste un film despre lagarele de concentrare naziste si o sa va propun pentru rolul de -kapo-. Au urmat proteste puternice din partea liderului socialistilor, care i-a cerut lui Berlusconi sa-si retraga cuvintele. -Domnul Schulz m-a jignit in mod foarte grav ca persoana, gesticuland si folosind un ton inadmisibil. Eu am vorbit ironic, imi pare rau daca nu simtiti ironia. Nu voi retrage ceea ce am spus daca nu-si retrage si dumnealui cuvintele-, a explicat Berlusconi. -Respectul pentru victimele fascismului si nazismului ma impiedica sa comentez. Ma intreb insa daca cine este capabil sa spuna astfel de lucruri este capabil sa ocupe o functie publica-, a continuat politicianul german. Razboiul replicilor parea sa ia sfarsit, cand a intervenit si vicepremierul italian Gianfranco Fini, liderul Aliantei Nationale, membra a coalitiei la putere. Desi aflat intr-un moment delicat, Berlusconi nu a fost aparat de subalternul sau, ba, dimpotriva, Fini a dorit sa spuna ca indiferent cat ar fi fost de grave provocarile lui Schulz, Berlusconi nu ar fi trebuit sa-l compare cu un lider nazist.
Un mandat cat un continent
Dincolo insa de gravitatea replicilor sau de premiera pe care a marcat-o chiar si in legislativul european Silvio Berlusconi, presedintia italiana este una cheie pentru viitorul continentului, inclusiv pentru procesul de extindere, care priveste direct si Romania. Dorindu-si aproape cu obstinatie sa castige pariul european, premierul italian a indemnat responsabilii continentali sa invinga -oboseala si stagnarea-. Punctele forte ale discursului sau s-au referit la gasirea solutiilor pentru transformarea UE intr-o putere mondiala, sustinerea procesului de extindere catre est (cu o referire directa la sustinerea integrarii Bulgariei si Romaniei in 2007) prin intarirea legaturilor cu lumea islamica, o conditie pentru pacea din Orientul Mijlociu. De o atentie speciala ar urma sa se bucure si tema imigratiei, printr-un dialog mai strans cu statele din zona mediteraneana. A fost amintit si proiectul italian privitor la infrasctructura continentala, in valoare de 70 miliarde de euro. Nu a fost uitat nici planul ambitios al presedintiei italiene de a adopta pana la sfarsitul anului Constitutia europeana.
