Pe urmele lui Socrate si ale lui Platon, Uniunea Europeana si-a dat intalnire ieri, la Atena, pentru a semna langa Acropole – simbol al primei democratii din lume – Tratatul Aderare pentru 10 noi state membre: Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia si Republica Ceha.
-Traim o zi istorica, deoarece reprezinta eliminarea unei situatii care a divizat un contingent in doua tabere-, a declarat premierul elen, Costas Simitis, in deschiderea ceremoniei de ieri, care a tinut mai bine de doua ore.
Fiecare dintre sefii de stat sau guvern din cele 25 de tari semnatare a sustinut cate un discurs de trei minute, la finalul caruia cei doi reprezentanti plenipotentiari ai fiecarui stat au semnat documentul de aderare, in ordine alfabetica, incepand cu Belgia si terminand cu Marea Britanie.
-Ceea ce am realizat este un lucru unic. UE reprezinta determinarea noastra comuna de a pune capat secolelor de conflicte si de a depasi diferentele care au existat pe continentul nostru-, au subliniat liderii europeni in Declaratia comuna de ieri.
La spectaculoasa ceremonie care a marcat unificarea Europei, la 13 ani de caderea comunismului, au participat 220 de reprezentanti oficiali, sefi de stat si de guvern din cele 15 state membre, din tarile care vor adera la Uniune in primavara anului viitor, dar si din Romania, Bulgaria si Turcia. Au fost invitati in capitala greaca si ministrul de externe rus, Igor Ivanov, precum si secretarul general al ONU, Kofi Annan.
Semnarea documentelor de aderare va marca o noua etapa a integrarii europene, una decisiva, caci UE se va transforma intr-un organism gigantic cu un numar aproape dublu de membri, printre care majoritatea statelor de pe batranul continent – iar printre ele, cea mai mare parte a acelor tari din Europa de Est care au trait dupa cortina comunista decenii in sir.
Cele 10 state, care vor mari populatia Uniunii Europene cu 75 milioane de locuitori, vor adera efectiv la UE la 1 mai 2004, dupa ce Tratatul va fi semnat de toate cele 15 state membre. De asemenea, fiecare noua membra va trebui sa ratifice propria aderare.
Prea putini sunt cei care se mai indoiesc ca blocul comunitar va mai fi acelasi ulterior aderarii celor 10 state. Balanta voturilor in Comisia Europeana se va inclina in favoarea statelor mai mici, noua din cei 10 noi membri fiind considerati de dimensiuni reduse, cu exceptia Poloniei. Exista totodata posibilitatea sa se renunte la actualul sistem al presedintiei rotative de sase luni, apreciata drept inconsistenta in unele cercuri. Nici modificarea numarului de membri si a compozitiei Comisiei nu este exclusa. In plus, Uniunea va avea in premiera un sef al diplomatiei, un pas important catre realizarea unei unitati practice, nu numai teoretice.
In aceeasi idee, reprezentantii diplomatici la Washington ai celor 25 de state europene au tinut sa semneze o scrisoare comuna – punte catre Statele Unite si punct de plecare al repararii relatiilor transatlantice afectate de razboiul din Irak. -Toate tarile UE au relatii traditionale foarte stranse cu Statele Unite, iar aceasta are radacini profunde in Europa. Relatiile vor deveni mai puternice si mai influente-, au afirmat cei 25, care au cerut SUA sa nu manifeste suspiciune fata de politica viitoare a Europei, care nu se va derula in nici un caz in detrimentul institutiilor de la Washington.
In sfarsit, o pozitie comuna in privinta Irakului
Summitul de la Atena a debutat cu o surpriza de proportii. Chestiunea irakiana nu se afla pe ordinea de zi a reuniunii, stiute fiind divergentele dintre liderii europeni, astfel ca subiectul urma sa fie abordat in surdina, neoficial, in discutii bilaterale si negocieri in spatele usilor inchise. Ieri dupa-amiaza a fost anuntat insa ca Cei 15 au ajuns la un compromis privind Irakul post-Saddam si ca au semnat chiar un document comun in acest sens. Cei patru membri ai Consiliului de Securitate al ONU – Franta, Germania, Spania si Marea Britanie – au fost de acord ca Natiunile Unite sa joace un rol -important- sau chiar -esential- in reconstructia Irakului si ca Uniunea Europeana sa ajute la stabilizarea tarii in perioada post-Saddam. O data divergentele clarificate intre cele patru state europene care se aflau pe pozitii diametral opuse in chestiunea irakiana, documentul a fost acceptat si semnat si de celelalte state membre.
Europa va avea un ministru de externe
Uniunea Europeana va fi reprezentata pe scena internationala de un ministru de externe. Anuntul a fost facut de catre presedintele Conventiei Europene, Valery Giscard d*Estaing, dupa scurta intalnire pe care a avut-o cu sefii de stat si de guvern din UE, in deschiderea summitului de ieri, de la Atena. -Asupra acestui aspect exista aproape unanimitate, astfel ca prevederea va fi cuprinsa in proiectul de Constitutie pe care Conventia il va prezenta la Salonic, la 20 iunie-, a precizat acesta.
Un superministru de externe european ar urma sa inlocuiasca actuala troica compusa din inaltul reprezentant pentru Politica Externa si Aparare, comisarul pentru relatii externe si ministrul de externe al statului care detine presedintia prin rotatie a Uniunii Europene. Pentru aceasta functie, se vehicula deja ieri, la Atena, numele ministrului german de externe, Joschka Fischer. Daca in aceasta chestiune lucrurile par limpezi, nu la fel se intampla cu celelalte prevederi ale documentului prezentat ieri diplomatilor europeni de catre Valery Giscard. Fostul presedinte francez ar dori sa existe un presedinte al Consiliului de Ministri ales pe o perioada mai lunga de timp, si nu doar pentru sase luni, precum si un presedinte al Comisiei ales de catre parlament. Documentul propune ca fiecare dintre cele 25 de state membre sa aiba cate un singur comisar european (astazi, tarile mari au cate doi comisari) si prevede crearea unui Congres cu rol pur consultativ, compus din membri ai Parlamentului European si al parlamentelor nationale.
Acestui document i se vor face modificarile de rigoare dupa discutia avuta ieri de Valery Giscard cu sefii de stat si de guvern si va constitui baza pentru viitoarele negocieri din Conventia Europeana. Textul final al propunerii de Constitutie va fi prezentat pe 20 iunie. Conform calendarului stabilit de Bruxelles, Uniunea Europeana ar trebui sa aiba o Constitutie pana la sfarsitul acestui an.
Declaratia de la Atena
In capitala greaca urma ieri sa se semneze, de catre cele 25 de state membre si viitoare membre, si Declaratia de la Atena. Aceasta vorbeste despre o Europa care respecta drepturile imigrantilor si care sa aiba un rol esential pe scena internationala. Astfel, obiectivul Uniunii Europene este acela de a fi -o cumunitate de valori, care respecta drepturile si demnitatea cetatenilor din state terte, care traiesc si muncesc in cadrul Uniunii. Valorile pe care noi le apreciem nu sunt exclusivitate a cetatenilor din cadrul Uniunii, ci se aplica tuturor celor care respecta legile comunitare-.
