Curtea de Conturi Europeană începe o evaluare a eficacității modului în care Comisia Europeană protejează interesele financiare ale UE împotriva încălcărilor statului de drept în statele membre. Auditorii vor examina măsurile pe care organul executiv al UE le-a luat pentru a se asigura că țările primesc finanțare din vistieria UE doar dacă respectă statul de drept. Auditul se va axa pe politica de coeziune a UE și pe finanțarea acordată pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19.
„Încălcarea statului de drept, de exemplu sub forma neinvestigării adecvate a cazurilor de corupție sau lipsa independenței justiției, poate avea implicații financiare majore în cadrul UE și poate duce la o utilizare necorespunzătoare a banilor UE în statele membre”, a declarat doamna Annemie Turtelboom, membra Curții responsabilă de acest audit. „Auditul Curții va stabili dacă Comisia face uz în mod eficace de instrumentele aflate la dispoziția sa pentru a proteja bugetul UE împotriva încălcărilor statului de drept, în special în domeniul coeziunii și în ceea ce privește finanțarea pentru redresare.”
Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE. Conform acestuia, toți membrii societății sunt supuși în mod egal legii, instanțele funcționează independent și imparțial și există o separare a puterilor. UE a dezvoltat instrumente juridice, financiare și de monitorizare și alte mecanisme pentru a asigura respectarea statului de drept în statele membre ale UE. Printre acestea se numără mecanismul de cooperare și de verificare, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și rapoartele anuale privind statul de drept. În plus, în 2020, UE a convenit asupra unor norme de condiționalitate pentru a proteja buna gestiune financiară a bugetului UE în ansamblu. În anumite condiții, aceste norme impun ca accesul țărilor la finanțarea UE să fie suspendat, redus sau restricționat în cazul în care au existat încălcări grave ale statului de drept. Aceste măsuri de protecție au fost utilizate până în prezent numai pentru Ungaria (în decembrie 2022), care va suferi o suspendare cu 55 % a fondurilor pe care urma să le primească în cadrul a trei programe de coeziune ale UE. Normele financiare pentru fondurile politicii de coeziune și pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), care constituie partea leului din pachetul de redresare al UE, prevăd măsuri suplimentare de salvgardare a statului de drept.
Auditul se va concentra pe trei domenii diferite de protejare a intereselor financiare ale UE împotriva încălcărilor statului de drept: aplicarea de către Comisie a Regulamentului UE privind condiționalitatea, a normelor aplicabile în cadrul fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021‑2027 și a celor aplicabile în temeiul Mecanismului de redresare și reziliență.
Auditul va acoperi acțiunile Comisiei într-un număr de șase țări care formează eșantionul Curții: Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia și România.
Comisia Europeană este responsabilă de identificarea și de tratarea posibilelor încălcări ale statului de drept în statele membre. Consiliul UE, care reunește guvernele statelor membre, trebuie să aprobe măsurile de protecție propuse de Comisie în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea, precum și jaloanele și țintele specifice care abordează deficiențele în acest sens în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. De asemenea, Comisia poate bloca rambursarea cheltuielilor din fondurile politicii de coeziune în cazul în care aceste principii nu sunt respectate. În plus, Parlamentul European poate aduce în discuție chestiuni legate de statul de drept în cursul procesului anual de verificare și închidere a gestiunii bugetului UE de către Comisie („descărcarea de gestiune”).
Bugetul pe termen lung al UE va furniza finanțare în valoare de 1 211 miliarde de euro în perioada 2021‑2027, din care 361 de miliarde de euro provin din fondurile politicii de coeziune. În plus, pachetul financiar NextGenerationEU va pune la dispoziția țărilor UE 807 miliarde de euro în perioada 2021‑2026, din care 724 de miliarde de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență.
Analiza preliminară de audit 01/2023, intitulată „The rule of law and the Commission’s action to protect the EU’s financial interests in the cohesion policy and the RRF”, este disponibilă în limba engleză pe site-ul Curții. Analizele preliminare de audit se bazează pe activitățile pregătitoare întreprinse înainte de începerea auditului respectiv. Ele nu trebuie considerate a fi observații, concluzii sau recomandări de audit. Se preconizează că raportul de audit aferent va fi publicat în termen de aproximativ un an.
Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu amanari si schimbari de solutii precum si procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari, lipsa recuperarii prejudiciilor sau pagubelor, reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca post-decembrista si justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALA ce ilustreaza realizarea unor cheltuieli judiciare enorme din banul public fara nici o justificare. Din analiza valorilor anuale a indicatorilor mentionati rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de clan sau de grup) in cadrul sistemului judiciar nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social democratic. Valorile anuale ale indicatorilor statistici mentionati mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor interne de lucru utilizate si al gestionarii resurselor (financiare, umane si materiale).
Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri, avocati, experti si notari, pe principii de rudenie sau de grup bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (cei care judeca irational si prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte arbitrare date nu sunt pusi sa plateasca daunele create).
Populatia Romaniei in stadiul in care se afla dupa 32 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante;
La zadarnicirea activitatii sistemului judiciar contribuie nu numai modul defectuos al organizarii si functionarii institutiilor abilitate ale statului ci si societatile de badyguarzi (cu obiect de activitate formal) dotate cu tehnica de lupta si de ascultare si firmele de detectivi particulari, care sunt in legatura directa, ilicita, cu membri ai clanurilor apartinind crimei organizate sau “cartite” din justitie ori politie si servicii secrete.
Infiintarea discretionara de firme constituite in cadrul serviciilor secrete cu scopul declarat de a se efectua supravegheri operative acoperite si care de fapt functioneaza dupa bunul plac al unor farisei aduc si mari prejudicii sistemului judiciar si nu numai.
ALOOOO….legea raspunderii magistratilor…se aude???