Belgradul a fost coplesit ieri de bunavointa comunitatii internationale, care s-a grabit sa rasplateasca guvernul de la Belgrad cu fonduri substantiale pentru arestarea lui Slobodan Milosevici. Secretarul de Stat Colin Powell a anuntat, luni seara, ca Statele Unite vor continua sa ajute economic Iugoslavia. Efectul imediat al acestei decizii este deblocarea a 50 milioane de dolari, a doua transa dintr-un total de 100 milioane aprobat de Congresul american anul trecut. Declaratia lui Powell inseamna ca Washingtonul va recomanda Belgradul la conferinta internationala a donatorilor din aceasta vara, sponsorizata de Banca Mondiala si UE si de unde Iugoslavia spera sa obtina cel putin un miliard de dolari. De asemenea, Statele Unite vor pune o vorba buna pentru ca Belgradul sa obtina imprumutul de 260 milioane de dolari, care ar trebui sa recompenseze guvernul iugoslav pentru respectarea acordului convenit saptamana trecuta cu FMI. Comisia Europeana urma sa dea unda verde, in cursul serii de ieri, celor 133 milioane de dolari menite in special sa finanteze programele de relansare a economiei iugoslave. Mai mult, arestarea lui Milosevici a fost primita cu entuziasm de Clubul creditorilor de la Paris, de Clubul de la Londra, precum si de Banca Mondiala, care au anuntat ieri ca datoria Iugoslaviei catre acestea, in valoare totala de 12 miliarde de dolari, ar putea fi reesalonata. Belgradul a salutat cu entuziasm aceste decizii, cu atat mai mult cu cat eficienta programului de reforme fiscale la care s-a angajat guvernul depinde in mare masura de ajutorul financiar acordat de comunitatea internationala.
-Iugoslavia este gata sa coopereze cu TPI-
Sustinerea americana, precum si cea a Comunitatii Europene nu au fost conditionate si de deferirea lui Slobodan Milosevici catre Tribunalul Penal International de la Haga. Insa secretarul de stat, Colin Powell, a cerut Iugoslaviei sa -pastreze curat dosarul privind reusitele sale democratice-, precizand ca Statele Unite vor continua sa faca presiuni pentru ca Belgradul sa coopereze cu TPI. Premierul iugoslav, Zoran Zizic, s-a grabit sa dea asigurari forurilor internationale, anuntand, luni seara, la Atena, ca guvernul tarii sale este gata sa coopereze cu Haga. -Confirmarea acestei cooperari se va reflecta in noua lege care este elaborata in prezent si care va fi votata in curand de Parlamentul federal-, a afirmat Zizic, precizand ca, in acest fel, Iugoslavia va avea stabilitate si va pune bazele solide ale institutiilor sale democratice-. Nu ar fi o surpriza daca Slobodan Milosevici ar alege sa fie judecat pentru crime de razboi la Tribunalul de la Haga, pentru a nu risca pedeapsa cu moartea in propria tara, a sustinut si declaratia ministrului sarb de interne, Dusan Mihajlovic. -Exista o diferenta esentiala intre Haga si Belgrad. Codul penal sarb prevede pedeapsa cu moartea, in plus, inchisorile noastre sunt departe de a fi confortabile-, a afirmat Mihajlovic.
Milosevici risca pedeapsa cu moartea
Audiat luni de Procuratura de la Belgrad privind acuzatiile de frauda, Slobodan Milosevici a recunoscut pentru prima data ca guvernul sau a finantat fortele sarbe din Bosnia si Croatia, dupa destramarea Iugoslaviei, in 1991. Transferul banilor catre fortele sarbe era secret de stat, a precizat Milosevici, si acesta este motivul pentru care sumele destinate acestui scop nu erau prevazute in buget. Tribunalul de la Haga a reactionat imediat la aceasta declaratie, anuntand ca fostul presedinte iugoslav ar putea fi judecat si pentru rolul pe care l-a avut in razboiul din Bosnia-Hertegovina. Acest nou capat de acuzare va fi aprobat cel mai tarziu in luna mai, a precizat procurorul Carla del Ponte. Si la Belgrad, lista acuzatiilor pe numele lui Slobodan Milosevici ar putea sa se mareasca, adaugandu-se alte acuzatii extrem de grave, cum ar aceea a implicarii in asasinate politice in timpul celor 13 ani de presedintie. Pentru acestea, Milosevici risca pedeapsa cu moartea, a avertizat ieri ministrul sarb de interne, Dusan Mihajlovic. Fostul presedinte ar putea fi judecat in scurt timp si pentru incitare la rebeliune. Acuzatia este sustinuta de declaratiile facute de Sinisa Vucinic, seful garzii de corp a lui Milosevici, conform carora, -50.000 de persoane inarmate erau gata sa-l apere pe fostul presedinte-. Aceste cuvinte ar putea constitui proba concludenta ca Milosevici a ordonat instruirea unui grup de persoane pentru actiuni de insurectie armata, a precizat vice-ministrul sarb de interne, generalul Sreten Lukic. Fostul presedinte iugoslav va afla in cursul zilei de astazi daca Procuratura din Belgrad va aproba eliberarea sa pe cautiune. Acest lucru este insa putin probabil, a recunoscut avocatul sau, Toma Fila. Presedintele iugoslav, Vojislav Kostunica, a criticat ieri actiunea -dezorganizata- a fortelor de politie care nu au reusit decat dupa trei incercari si intense negocieri sa-l aresteze pe Milosevici. Acesta a declarat, o data in plus, ca se opune categoric deferirii fostului presedinte catre TPI.
