Sarbii si albanezii kosovari au incheiat prima runda a delicatelor negocieri referitoare la statutul provinciei Kosovo – ultima problema majora nerezolvata de pe urma razboaielor purtate in Balcani in anii *90. Foarte zgarciti in informatii, membrii celor doua delegatii au refuzat sa ofere orice detalii, ieri dimineata, inaintea celei de-a doua zile de discutii. Ceva mai diplomat, austriacul Albert Rohan – cel care a prezidat negocierile – a declarat ca dezbaterile de luni au fost -interesante si fructuoase-. Fara sa ajunga insa la un punct de vedere comun, au mai completat surse citate de presa internationala.
Politologii considerau ca aceasta prima tura de negocieri nu avea sanse mari sa dea nastere unui acord, izbutind in cel mai bun caz sa apropie pozitiile divergente. Grupul de contact pentru Kosovo – alcatuit din Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Rusia si Statele Unite – spera totusi ca cele doua tabere sa ajunga la o intelegere de compromis pana la finele acestui an. Negocierile nu vor fi insa deloc usoare. La aproape sapte ani dupa razboiul dintre fortele sarbe si gherilele albaneze, cele doua parti au pozitii diferite despre statutul pe care ar trebui sa il aiba Kosovo. In timp ce etnicii albanezi din zona vor sa obtina independenta provinciei, Belgradul este dispus sa acorde regiunii doar o larga autonomie. Situatia este complicata si mai mult de faptul ca teritoriul respectiv este considerat de catre sarbi atat leaganul natiunii, cat si al religiei lor. Politologii atrag atentia asupra unui aspect si mai delicat: acordarea independentei ar putea constitui un precedent care risca sa duca la atomizarea Europei. Totodata, discutiile risca sa fie tensionate de planurile din ce in ce mai concrete ale Muntenegrului de a se desprinde de Serbia.
Prima zi
Divergentele au fost evidente inca de luni, cand s-a discutat mai ales despre descentralizare si despre soarta minoritarilor sarbi din Kosovo. Taberele au constatat ca nu au reusit sa gaseasca puntea compromisului intre planurile lor si – mai mult – ca acordul nu va fi obtinut prea usor . Surse citate de publicatia electronica -DTT-NET.COM- sustin ca Belgradul a pus pe masa un proiect mai vechi, potrivit caruia in regiune ar trebui create noi municipalitati in care etnicii sarbi sa detina majoritatea, scapand astfel de autoritatea Pristinei. Aceste localitati (cel putin in ceea ce priveste cultura, sanatatea, asistenta sociala, finantele, politia si justitia) ar avea legatura directa cu Belgradul.
Dupa cum era de asteptat, albanezii kosovari au respins sugestia, argumentand ca un astfel de proiect duce la divizarea comunitatilor si impiedica functionarea institutiilor locale. Liderii de la Pristina – in colaboare cu misiunea ONU in Kosovo – au prezentat insa un alt plan. Acesta vorbea, de asemenea, despre crearea unor noi municipalitati pentru sarbi si alti minoritari, dar le acorda putere de decizie intr-o arie mult mai restransa. Belgradul nu a agreat ideea, motivand ca aceasta nu tine cont de problemele minoritarilor sarbi din zona.
