Valul de reforme ale sistemului de asigurarri sociale din Europa, dictat de schimbarea structurii demografice generate de imbatranirea populatiei, este pe cale sa cuprinda si Italia. Episoade reprezentative s-au inregistrat in acest an in Austria, Germania si Franta, incercarile guvernelor celor doua tari culminand cu miscari masive de strada, care in Franta amenintau chiar stabilitatea guvernamentala. In ceea ce priveste Austria, grevele au marcat o premiera dupa razboi.
Situatia Italiei este si ea delicata la acest capitol, iar premierul Berlusconi are deja un precedent psihologic nefericit. Caderea de la putere a primului guvern pe care l-a condus se datoreaza in parte unei incercari de a pune pe picioare un sistem de reforma a pensiilor. El a readus problema pe tapet abia dupa ce a revenit la putere, in 2001, cunoscut fiind ca este nevoie de cresterea veniturilor la fondul public de pensii pentru ca el sa se mentina in echilibru in deceniile viitoare, pe fondul imbatranirii populatiei si a platilor tot mai consistente la care trebuie sa faca fata.
Profitand de ultimele momente de relaxare ale opozitiei, dar si ale italienilor care mai gusta inca vacanta, premierul italian a anuntat ca intentioneaza sa repuna in discutie cresterea varstei de pensionare cu pana la cinci ani. Adica de la 57 la 60 pana in 2010 si la 62 in anii urmatori. Dincolo de nevoia de reforma, simbolistica acestor masuri tine de dovada apetentei Cabinetului Berlusconi de a pune in practica masurile promise si de a lupta cu grupurile de interese care resping orice schimbari bruste ale regulilor jocului.
Sarcina nu este deloc usoara, iar reactiile ostile deja s-au facut auzite. Liderul celei de-a doua mari confederatii sindicale a apreciat ca nu este nevoie de reforme structurale in sectorul de pensii, in timp ce presedintele confederatiei care da tonul miscarii sindicale a declarat, nici mai mult, nici mai putin, ca -ceea ce a propus Berlusconi este inacceptabil-. Italienii, la randul lor, sunt nemultumiti de faptul ca valoarea pensiilor a scazut fata de anii *80 sau *90.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane