Anunțul morții liderului nord-coreean Kim Jong-il a fost primit cu lacrimi de cetățenii Coreei de Nord, de la prezentatoarea care a citit informația la televiziunea de stat, până la oamenii simpli de pe stradă. Anunțul potrivit căruia Kim Jong-il a murit sâmbătă dimineață a fost făcut luni la televiziunea de stat nord-coreeană, într-o declarație emoționantă. Prezentatoarea, îmbrăcată în negru, având în spate peisaje cu munți și păduri albe, decoruri ale vechilor legende din Coreea, plângea în timp ce afirma că liderul nord-coreean, în vârstă de 69 de ani, a murit din cauza epuizării fizice și mentale. Conform propriei legende, Kim Jong-il s-a născut pe muntele Paekdu, cel mai înalt vârf al țării (2.744 metri), la frontiera cu China, un munte sacru pentru toți coreenii.
Un portret cu Kim Jong-il surâzător, îmbrăcat cu obișnuita sa tunică kaki, era difuzat pe acordurile unui marș funebru. Ulterior, agenția oficială KCNA a precizat că acesta a murit în urma unui atac de cord.
Imagini realizate la Phenian prezentau apoi mai multe persoane plângând pe străzi, după aflarea informațiilor despre decesul liderului lor. Considerat unul dintre cei mai represivi lideri din lume, Kim Jong-il este însă bine văzut de cetățenii nord-coreeni, precizează CNN.
Bocetele nord-coreenilor care își plâng dictatorul ne amintește de plânsul la comandă, cerut de partidul de la acea vreme, la moartea altui dictator, Iosif Stalin. În 1953, elevii de la noi din țară au fost scoși din clase, obligați să poarte banderole negre la mână și să deplângă dispariția dictatorului sovietic. Deși acesta a reprezentat o mare nenorocire pentru omenire, oamenii plângeau în hohote de parcă le dispăruse cineva drag.
În același mod, presa oficială nord-coreană, un instrument de propagandă al regimului, a descris tristețea poporului la moartea lui Kim. „Ei nu încearcă nici măcar să își șteargă lacrimile, se crispează de durere și disperare, atât de mare le este pierderea”, a relatat Agenția Centrală Coreeană de Presă (KCNA). Televiziunea națională a arătat imagini cu membrii Partidului Muncitorilor din Coreea, aripa politică a celor mai „zeloși” reprezentanți ai regimului, lovind cu pumnii în masă și plângând, într-o provincie a țării.
El a condus Coreea de Nord cu o mână de fier din 1994 și i-a lăsat fiului său Kim Jong-un, succesorul său deja desemnat, o economie muribundă, într-o țară marcată de o foamete mortală, dotată cu arma nucleară, dar izolată pe plan diplomatic. Coreea de Nord l-a descris oficial pe Kim Jong-un, cel mai tânăr dintre fiii lui Kim Jong-il, drept „mare succesor” al tatălui său.
Regimul de la Phenian, singura dinastie comunistă din lume, a fost până în prezent reticent să se angajeze pe calea reformelor, de teamă că va pierde controlul asupra poporului.
Coreea de Sud și-a plasat armata în stare de alertă și a consolidat supravegherea frontierei sale ultrasecurizate cu Coreea de Nord, după anunțul decesului liderului nord-coreean Kim Jong-il. Seulul i-a cerut de asemenea aliatului său american, care menține 28.500 de militari pe teritoriul său, să sporească supravegherea prin satelit și cu avioanele.
Guvernul japonez și-a exprimat luni condoleanțele după moartea lui Kim, Japonia neavând niciodată relații diplomatice cu Coreea de Nord. Totodată, guvernul japonez a convocat luni o reuniune de urgență pe teme de securitate, după vestea morții liderului de la Phenian.
De asemenea, Uniunea Europeană urmărește cu atenție situația din Coreea de Nord, după decesul liderului Kim Jong-il și desemnarea fiului său Kim Jong-un pentru a-i succede. Statele Unite, aliate apropiate ale Coreei de Sud, anunțaseră anterior că urmăresc situația îndeaproape, după anunțul decesului. UE joacă un rol în plan secund în negocierile privind dosarul nuclear militar, la care participă direct șase țări: cele două Corei, Statele Unite, Japonia, Rusia și China.
Europenii au furnizat în ultimii ani ajutor umanitar Coreei de Nord, pentru a o aproviziona cu alimente, a ameliora serviciile de sănătate și a obține acces la apă potabilă.
Georgiana Moroșan
