Parlamentul bulgar a decis deschiderea definitiva a dosarelor serviciilor secrete comuniste, proces intrerupt in 2002. Modalitatile vor fi precizate in proiectul de lege ce urmeaza a fi adoptat definitiv pe baza propunerilor facute de formatiunile politice.
Se stie insa ca vor fi facute publice numele agentilor si colaboratorilor serviciilor de spionaj si de contraspionaj civil si militar in perioada comunista si care in prezent ocupa functii de responsabilitate in politica, administratie, media, magistratura si in universitati.
O lege adoptata in 1997 a permis publicarea a circa 150 de nume de agenti si colaboratori ai serviciilor secrete comuniste. Curtea Constitutionala a decis insa ulterior ca numele ce figureaza in fisierele ale caror dosare au fost distruse intre timp, sa nu fie divulgate, pe motiv ca ele ar putea constitui obiect de santaj si manipulare.
In ianuarie 1990, la putin timp dupa inlaturarea dictatorului comunist Todor Jivkov au fost distruse 46% din dosarele colaboratorilor si 30% din cele ale persoanelor supravegheate de serviciile secrete. In 2002, o lege privind clasificarea arhivelor securitatii, adoptata in perspectiva aderarii Bulgariei la NATO in 2004, a decis ca deschiderea dosarelor nu poate interveni decat incepand din anul 2006.
Europa si dosarele
Cererile de deschidere a arhivelor fostei politii secrete au aparut, practic, in toate tarile din Europa central-rasariteana imediat dupa caderea regimurilor comuniste. Cererile au fost cele mai insistente in tarile unde asa-numitele -organe ale securitatii statului- patrunsesera mai adanc in societate sau se comportasera mai brutal. Stasi din Germania rasariteana, Securitatea din Romania, STB din Cehoslovacia si Sigurimi din Albania sunt probabil cele mai notorii printre aceste organizatii. Dar toate tarile din regiune au avut propriile servicii dupa modelul KGB-ului sovietic.
De-a lungul anilor, cererile de acces la arhive au vizat in special doua obiective: pe de o parte, sa se permita oamenilor accesul la propriile dosare ca sa vada ce raportasera informatorii despre ei. Pe de alta parte, sa se descopere cine a lucrat si colaborat cu politia politica.
Cehoslovacia a fost pionierul asa-numitei politici de lustratie – excluzand de la functiile publice pentru o perioada de timp pe cei care fusesera in aparatul comunist de conducere sau colaborasera ca informatori ai politiei secrete.
Ungaria a adoptat o linie mai blanda, probabil fiindca experienta regimului comunist in faza sa finala fusese acolo mai putin aspra decat in Cehoslovacia. In Ungaria, figurilor publice cu un trecut de colaborare li s-a oferit posibilitatea sa aleaga: fie o demisie pe tacute, fie nominalizarea si deci posibilul oprobiu public.
Sprint spre UE
Chiar daca deschiderea arhivei serviciilor secrete nu are nicio legatura cu negocierile de aderare la Uniunea Europeana, poate fi considerata o problema de imagine. Mai ales in conditiile in care, la sfarsitul lui septembrie, Romania si Bulgaria asteapta raportul de tara care ar urma sa recomande data aderarii celor doua state. Ca si la Bucuresti, la Sofia, eforturile de a evita clauzele de salvgardare sunt in toi, ministrul de externe subliniind ieri ca -nu exista niciun fel de garantii-. Ivailo Kalfin a dezvaluit ca -scheletul- viitorului raport de monitorizare al Comisiei Europene este deja pregatit, iar pana la mijlocul lunii septembrie se vor sti concluziile acestuia.
