-Monarhia ereditara este un concept politic atat de profound, incat nu e la indemana oricui sa-l inteleaga-. Astfel considera, la un moment dat, istoricul Ernest Renan, care ii atribuia poporului adevarata suveranitate nationala, coloana vertebrala a democratiei. O natiune se formeaza de-a lungul secolelor si necesita zeci de generatii care sa-si puna amprenta in dezvoltarea ei. Sunt insa popoare care au facut din dinastiile monarhice un simbol al continuitatii lor istorice, al prezentului si al trecutului, al perenitatii.
In atatea secole de existenta, institutia monarhica a imbracat formele cele mai diverse, in functie de epoca, rasa si pozitionare geografica. Simbol al unitatii nationale, detinator al puterii istorice de a interveni numai in caz de criza majora, moderator al conflictelor, iata cateva atribute ale regelui care, spre deosebire de ceilalti sefi de state, nu este rezultatul unui numar de sufragii, el fiind alesul Istoriei. Familia regala este, sau ar trebui sa fie, din anumite puncte de vedere, familia tuturor cetatenilor, dat fiind ca regele este al poporului, si nu poporul este al regelui.
Europa zilelor noastre mai are doar 10 tari conduse de sistemul politic monarhic, doar 10 case regale. In multe dintre ele, suveranul reprezinta cheia mentinerii unitatii, centrul de greutate al natiunii, mediatorul concordantelor intre societatile existente pe teritoriul pe care il conduce. Cu toate acestea, pe de o parte iubiti, pe de alta invidiati, posesorii -sangelui albastru- sunt, inainte de toate, oameni. Nu de putine ori membrii familiilor regale europene s-au aflat pe primele pagini ale cotidianelor importante sau in miezul actiunilor descrise de diverse tabloiduri si ziare de scandal, dar nu pentru a reprezenta cu mandrie monarhia de provenienta, daca nu din cauza -apucaturilor-, cat se poate de naturale pentru omul de rand, nespus de degradante pentru rangul lor.
Oricum, in ultimii ani, o tendinta mai putin obisnuita a putut fi remarcata in randurile tinerelor vlastare ale monarhiei. Este vorba despre inclinatia -firavilor- printi mostenitori spre a-si alege consoartele dintre frumoasele poporului. Sa fie aceasta necesitatea stringenta de revigorare, de improspatare a sangelui albastru? Sau poate este doar o moda prin care se incearca o schimbare a imaginii monarhiei in ochii oamenilor lipsiti de titluri nobiliare? Nu este oare acesta un risc pentru traditia seculara a palatelor regale ca din mixturile acestea de -vita- sa rezulte exact opusul a ceea ce se asteapta initial? Ramane de vazut.
Cert este ca, in 1981, cand Diana s-a casatorit cu printul Charles al Marii Britanii, toata lumea vorbea despre acea casatorie ca despre ceva iesit din comun, despre o transpunere in realitate a unui basm. Printul avea sa-i puna atunci lumea la picioare unei fete simple, din popor, doar pentru ca avea un zambet fermecator, care ulterior a cucerit o lume intreaga. Nuntile din acest an, efectuate dupa tot dichisul regal, fac dovada ca alegerile printilor mostenitori intra de acum in obisnuinta, ca palatele maiestuoase vor deveni treptat ale poporului, ca sangele albastru va fi -subtiat- din ce in ce mai mult.
Dar sa vedem care sunt monarhiile care mai troneaza inca pe teritoriul batranului continent european.
Marea Britanie
Cea mai cunoscuta si cel mai mult mediatizata este Institutia Monarhica a Marii Britanii care, de-a lungul timpului, a avut de infruntat numeroase atacuri, batalii si decapitari. Pentru o perioada scurta, intre 1649 si 1660, monarhia britanica a fost intrerupta de venirea la putere a lui Oliver Cromwell. Insa unul dintre cele mai dificile momente le-a suportat Regatul Unit in 1936, cand regele Eduard al VIII-lea a abdicat, cu noua luni inainte de proclamarea sa, pentru a se casatori cu o americana divortata, Wallis Simpson. Mai tarziu au fost facute totusi niste dezvaluiri, care il evidentiau pe Eduard al VIII-lea drept tradator de tara, adept al ideologiei naziste. Oricum, toata gratitudinea, mandria si respectul poporului britanic sunt dedicate celei care a reprezentat simbolul natiunii, un model pentru monarhie, regina Isabela a II-a. Loialitate, admiratie si dragoste, acestea reprezinta recompensa supusilor pentru ceea ce a insemnat pentru ei perioada de 50 de ani in care aceasta a ocupat tronul Regatului Unit.
Chiar daca sceptrul britanic se afla in prezent in mainile reginei Elisabeta a II-a, cel mai cunoscut chip incoronat al familiei este printul Charles, figura mediatizata atat datorita fostei sale sotii, Lady Di, dar si numeroaselor scandaluri referitoare, pe de o parte, la presupusa sa homosexualitate, pe de alta, la aventurile sale amoroase, la relatia cu Camilla Parker-Bowles. Cu toate acestea, mostenitorul tronului britanic s-a dovedit un tata extraordinar, un bun strateg, diplomat, un apropiat al celor care urmeaza a le fi rege. Oricum, viitorul sau este incert, dat fiind ca sanatatea mamei sale este inca foarte buna si mereu a manifestat dorinta de a conduce tara pana in ultima clipa de viata.
Olanda
Regatul Tarilor de Jos isi are originile undeva pe la 1815, la Casa de Orange. Aflata in prezent la conducerea Uniunii Europene, tara morilor de vant, a lalelelor si a sabotilor din lemn se afla si ea sub sceptrul dinastiei monarhice. Pe tronul olandez se afla regina Beatrix, educata la scoli inalte canadiene si olandeze, casatorita mai tarziu cu un diplomat german, devenit ulterior principele consort Claus, decedat in 2002. In contrast cu alte state monarhice, in Olanda, ziua nationala coincide cu ziua reginei, pe 30 aprilie. Desi privata de anumite prerogative, regina Beatrix este totusi imputernicita sa mentina contacte regulate cu ministrii, sa se ocupe de problemele guvernului, ale secretarilor de stat, ale comisarilor regali ai provinciilor, o mare parte a muncii sale constituind-o studierea, aprobarea si semnarea documentelor de stat, de obicei, in cadrul intrunirilor saptamanale cu reprezentantii conducerii. Ca orice muritor de rand, regina olandeza este interesata de sculptura, pictura, balet, muzica, expozitii, dar si de sport, fiind chiar practicanta a sportului alb, tenisul.
Mostenitorul coroanei Tarilor de Jos este fiul mai mare al familiei regale, Willem-Alexander, detinator al titlului de Principe de Orange, comandat al armatei si lider al fortelor aeriene, casatorit, in 2001, cu argentiniana Maxima Zorreguieta. In luna decembrie a anului trecut, cuplul mostenitor a dat nastere printesei Catharina-Amalia Beatrix Carmen Victoria, care va recupera traditia detinerii suprematiei in stat de catre femei.
Belgia
Regele Albert al II-lea este suveranul Belgiei din 1993, cand a depus juramantul de credinta in fata parlamentului. Casatorit in 1959 cu Paola Ruffo Donna di Calabria, fiica unei familii italiene cu ramificatii nobiliare, Albert al II-lea este un apropiat al poporului, mentinand unitatea nationala si coeziunile intre comunitati, fiind interesat de problemele sociale si de solutionarea acestora.
Constitutia belgiana nu acorda foarte multe prerogative reginei, ea fiind un fel de asistenta a regelui, cu o participare permanenta in activitatile publice. Dintre cei trei fii ai familiei regale, mostenitorul tronului este printul Filip, intaiul nascut, detinator al rangului de Duce de Brabant. Viitorul ocupant al tronului belgian s-a casatorit in 2001 cu Mathilde d*Udekem d*Acoz, in Catedrala din Bruxelles. Pe de alta parte, legea fundamentala belgiana acorda imunitate regelui, prin institutia monarhica ereditara, functia sa avand o importanta vitala. In acelasi timp, regele este protectorul poporului si al independentei acestuia.
Danemarca
Una dintre cele mai vechi monarhii ale lumii, o institutie unica este suveranitatea daneza, cu o linie continua a regalitatii, datorita celor 50 de regi si doua regine care s-au succedat la tron, un record mondial in domeniu. Coroana daneza a mentinut regatul unit, mentinand o relatie permanenta intre monarhia individuala si popor. Potrivit istoricilor, un regat poate supravietui numai daca monarhul este incarnarea tuturor calitatilor pe care poporul le asteapta, cand fiecare cetatean se regaseste in persoana regelui sau a reginei.
Danezii au cunoscut, pe 15 ianuarie 1972, o tanara, de 31 de ani, care a aparut la balconul Castelului Christiansborg, unde premierul Jens Otto Krag a anuntat-o pe Margareta drept viitoarea regina. Cu o zi inainte, ea isi pierduse tatal, regele Frederik al IX-lea. Iata ca, in acest an, regatul danez s-a aflat in centrul atentiei internationale prin casatoria printului mostenitor, Frederik, cu o avocata de origine australiana, Mary Donaldson. Mostenitorul coroanei daneze a pasit pe urmele fratelui sau, Joaquin, casatorit, la randul lui, cu o reprezentanta a plebei, Alexandra Manley, originara din Hong Kong.
Liechtenstein
Alteta Sa Regala, principele Hans-Adam al II-lea, este suveranul tarii, incepand din anul 1989. Constitutia atribuie principelui rolul de sef al statului, ocupandu-se de toate problemele politice, economice si sociale. Printesa consoarta, Maria, provine din Cehia, fiind nascuta la Praga, a patra fiica a contelui Ferdinand Carl Kinsky de Wchinitz.
Conform traditiei regale, primul nascut al familiei regale este mostenitorul tronului, in acest caz printul Alois. Educat in Marea Britanie, urmand cariera militara, precum majoritatea printilor europeni, Alois s-a casatorit in 1993 cu ducesa Sofia de Bavaria, doi ani mai tarziu nascandu-se Marie Caroline Elizabeth Immaculata, unica fiica a cuplului princiar.
Luxemburg
Printul Henri a fost convertit in suveran al Ducatului luxemburghez in 1981. Adept al valorilor familiale, al respectarii egalitatii in drepturi, marele duce Henri a scos in prim-plan dezvoltarea economica si, implicit, financiara a statului. -Am primit mult. Dam la fel de mult in schimb? Nu cumva suntem prea egoisti? Tratam cu suficienta atentie oamenii mai putin norocosi decat noi, de aici, din Luxemburg sau din alte parti ale lumii?- Sunt intrebari cu care ducele de Luxemburg -dezarmeaza- mixtura franco-germana din care este alcatuit Ducatul. Se pare ca anul in care a preluat puterea s-a dovedit a fi marcat de mai multe evenimente importante, dat fiind ca tot atunci si-a unit destinul cu Maria Tereza Mestre, cubaneza de origine, dar a devenit si tatal primului sau fiu, printul Guillaume. Altetele Lor locuiesc in Castelul Colmar – Berg.
Monaco
Principele Rainiero al III-lea este purtatorul coroanei de Monaco, succesor al bunicului sau, pe linie materna, Louis al II-lea. Cunoscut pentru contributia sa la evolutia economica a regiunii, pentru relatiile diplomatice desavarsite, pentru preocuparile sale ecologiste, Rainiero al III-lea este cel care a oferit Monaco-ului o Constitutie noua, stabilind astfel principiile societatii moderne, fara sa altereze insa traditia. Cu toate acestea, muzica si dansul ocupa locuri privilegiate in Monaco, orice manifestare culturala aflandu-se pe primul loc in atentia familiilor nobiliare.
Printre foarte putinii mostenitori de coroana, cei mai doriti burlaci din lume, se numara printul Albert, cunoscut pentru relatiile sale cu unele dintre cele mai frumoase femei. Pe de alta parte, Albert este Cavaler al Ordinului de la Malta, specializat in diverse domenii precum stiintele politice, economia, psihologia, literatura engleza, istoria artelor, antropologia, geologia, filozofia, sociologia, muzica, sportul. Servant al marinei militare franceze, participant la raliul Paris-Dakar, Albert a avut mereu preocupari obisnuite, dand insa dovada de marinimie si cumpatare.
O alta figura mediatizata si controversata este printesa Carolina, prima doamna a Principatului Monaco. Casatorita si divortata de nenumarate ori, implicata in diverse scandaluri, despre Carolina de Monaco nu s-au auzit prea multe vorbe bune. A avut chiar probleme cu alcoolul si gurile rele spun chiar ca nici drogurile nu i-ar fi straine.
Norvegia
-Alt for Norge!- (-Totul pentru Norvegia!-) Acesta este sloganul sub care suveranitatea norvegiana isi exercita puterea. Regele Harald este si el casatorit cu o reprezentanta a poporului, Sonja Haraldsen, inca din 1968. Dat fiind ca primul copil al familiei era o fetita si Constitutia norvegiana nu da dreptul la tron decat unui barbat, iata ca, in acest caz, mezinul, Haakon, este mostenitorul coroanei. In prezenta membrilor caselor regale din intreaga lume, casatoria lui Haakon cu Mette (Marit Tjessem Hoiby) a fost celebrata in 2001. Familist convins, printul Haakon a dezvoltat si mentinut relatiile cu monarhiile daneza, suedeza si britanica, strans legate de radacinile nobiliare ale casei regale norvegiene.
Suedia
Carl Gustaf a devenit print mostenitor al regatului suedez in momentul in care bunicul sau, regele Gustaf Adolf al IV-lea, a urcat pe tron, in 1950, urmand ca, in 1973, sa preia coroana, la doar 28 de ani. De atunci, actualul monarh, Carl Gustaf, a preluat si functia de sef al statului, ocupandu-se mai mult cu relatiile externe ale tarii. Regina consoarta, Silvia, se trage din Germania, fiind fiica unui om de afaceri. Dintre cei trei copii ai familiei regale, cea care va urca pe tronul Suediei este printesa Victoria, in varsta de 27 de ani. Despre aceasta nu s-a scris foarte mult, datorita varstei fragede si preocuparilor sale pentru studii.
Cum sa devii printesa peste noapte
Danezii au sarbatorit -nunta secolului-, cand printul mostenitor, Frederik, s-a casatorit cu iubita sa, Mary Donaldson, o frumoasa australiana de origine scotiana, in venele careia nu curge nici o picatura de sange albastru. Faptul ca viitoarea regina nu este de vita nobila, nici macar daneza, nu i-a impiedicat pe supusii reginei Margrethe sa o adopte cu mare entuziasm, dimpotriva, Mary a devenit unul dintre cei mai populari membri ai familiei regale. Povestea de dragoste dintre Mary si Frederik a inflacarat imaginatia tinerelor fete, ca intr-o poveste, cei doi tineri cunoscandu-se din intamplare, intr-un bar din Sydney, Mary afland mai tarziu ca Frederik este print.
Logodna celor doi a fost anuntata in luna octombrie a anului trecut si, de atunci, Mary a inceput o intensa campanie de pregatire pentru a deveni printesa. In primul rand, a trebuit sa invete limba daneza, s-a convertit la religia luterana si a renuntat la cetateniile australiana si britanica, primind-o in schimb pe cea daneza. Ceremonia casatoriei a fost oficiata la catedrala evanghelica luterana Vor Frue Kirke, din centrul orasului Copenhaga. Mireasa, a carei rochie a fost creata de designerul danez Uffe Frank, a sosit la biserica, insotita de tatal ei, intr-un Rolls Royce Silver Wraith din 1958. Dupa ceremonie, mirii s-au plimbat prin oras intr-o caleasca aurita, pentru a putea fi admirati de sutele de mii de danezi iesiti pe strazi, care au chefuit pana a doua zi dimineata, inchinand in onoarea mirilor.
Familia regala spaniola ramane cea mai iubita si mai populara dintre toate monarhiile europene. Iata de ce, infruntand ploaia, sute de mii de oameni au sosit in capitala Spaniei, pentru a prinde macar o frantura din ceremoniile organizate cu prilejul casatoriei celui mai ravnit burlac, printul Felipe. Tinerii si-au rostit consimtamantul reciproc dupa ce printul a primit, printr-o inclinare a capului, asentimentul tatalui sau, regele Juan Carlos I. Letizia a purtat o rochie de matase sidefie, cu o trena de 4,50 metri, brodata cu aplicatii de crini si alte motive heraldice, tinand un buchet de crini, flori de portocal, trandafiri si spice de grau. Voalul era montat pe o diadema de platina si diamante, pe care regina Sofia a purtat-o la propria sa casatorie, in 1962. Fosta ziarista de 31 de ani este acum -Alteta Sa Regala, printesa de Asturias-, fiind chemata sa devina, intr-o buna zi, prima regina a Spaniei divortata si prima spaniola care va urca pe tron de la Maria de las Mercedes d*Orleans, sotia lui Alphonse al XII-lea, in 1878.
