Prin voturile negative ale francezilor si olandezilor, cetatenii europeni si-au manifestat dorinta de a mai ramane, macar inca putin, in imbelsugatul -azil de batrani- al lumii, locul ideal pentru a visa la vremuri mai bune, deja, din pacate, demult apuse. A invins teama de globalizare, de dominatia Americii, de concurenta Europei de Est, frica de o eventuala aderare a Turciei la spatiul comunitar, ingrijorarea privind potentiala dominanta a liberalismului in interiorul Batranului Continent. Omul de rand si-a expus punctul de vedere, rabufnind furios in fata politicilor puterii. Si povestea nu s-a incheiat inca. La finalul episodului olandez al serialului ratificarii legii fundamentale europene s-a putut citi clar mesajul amenintator, scris cu litere de-o schioapa: -Va urma!-
Ce e de facut? Atat de convinsi de sentimentele proeuropene ale conationalilor lor, politicienii au pierdut din vedere crearea unui eventual plan B in cazul respingerii Tratatului Constitutional. Si iata-i acum ascunzandu-se, precum strutul cu capul in nisip, in spatele unor false idealuri, in incercarea de a mai salva macar o farama din visul lor comunitar. Aceasta pentru ca cetatenii s-au prezentat, ce-i drept, la urne, insa fara a se fi informat prea bine asupra textului suficient de lung si indigest pe care l-au votat. Alegatorii nu au facut altceva decat sa-si palmuiasca dur conducatorii. In consecinta, nu putem sa nu ne intrebam daca nu cumva Uniunea are nevoie de un nou suflu, de o alta politica, viziune si organizare, care sa-i apropie pe cetateni de spiritul european.
Una calda, una rece
-Inteleptii- din Clubul celor 25, care au ratificat in parlament Constitutia comunitara, jubileaza in prezent, fericiti ca nu sunt ei oile negre pe umerii carora sa atarne povara respingerii documentului. De ieri, printre acestia se numara si -mezina- Letonia, care, aproband in cadrul legislativului Tratatul, a lansat, potrivit analistilor, un mesaj din partea noii Europe catre vechile state membre ale Uniunii, transmitand ca procesul de ratificare trebuie sa continue.
Pe de alta parte insa, Danemarca, una dintre tarile cele mai eurosceptice, care a respins Tratatul de la Maastricht precum si adoptarea monedei unice, si-a declarat ferm opozitia fata de orice renegociere a Constitutiei, afirmand ca atat statele mari, cat si cele mici trebuie tratate pe picior de egalitate. In conditiile in care pe 27 septembrie si cetatenii danezi vor fi consultati cu privire la ratificarea textului, premierul Rasmussen crede ca ar fi lipsit de logica sa-si cheme electoratul la urne, pentru ca ulterior continutul documentului sa fie modificat.
Centura de siguranta… nesigura
Negativismul francez si, mai apoi, olandez, exprimat in referendumurile recente, isi spune cuvantul nu doar la nivel comunitar, ci se rasfrange si asupra Italiei, unde agraveaza situatia de criza institutionala. Olandezii au sanctionat, la randul lor, lipsa unei ideologii politice moderne clare din cauza careia constructia europeana a devenit un mecanism greoi, cu reguli interne rigide. In Italia insa, o tara cu un sistem institutional lipsit de coerenta si autoritate, constructia europeana este considerata, potrivit presei nationale, drept un model viabil, a carui respingere ii agraveaza situatia. Ruptura dintre clasa politica si reprezentantii diverselor grupuri de interese ar fi trebuit sa-si gaseasca solutionarea fireasca, intr-un cadru institutional stabil. Iar, din acest punct de vedere, Europa a fost -centura de siguranta- a Romei. Dar, odata contestat modelul european de catre alte state membre UE, Italia devine tara cea mai expusa populismului promovat de Silvio Berlusconi.
In aceste conditii, alegerile legislative anticipate din septembrie, din Germania, cele din Italia, care vor avea loc in 2006, scrutinul prezidential francez din 2007 si cele care vor avea loc in noile state membre precum Polonia ori Cehia ofera putine perspective pentru relansarea -motorului- comunitar.
Sperante desarte
-Europa nu-i mai face pe oameni sa viseze-. Cel putin asa crede premierul olandez, ranit si el de rezultatul referendumului. Dupa al doilea vot rasunator impotriva Constitutiei, liderii UE vor analiza criza impreuna la summitul din 16-17 iunie de la Bruxelles. Desi multi cred ca proiectul e de acum mort, presedintii principalelor institutii europene au insistat ca toti cei 25 trebuie sa aiba ocazia sa-si exprime punctul de vedere asupra textului, continuand ratificarea.
Ziarul german -Die Welt- isi pune sperantele in preluarea de catre Marea Britanie a conducerii UE si in -inocularea unei doze bune de realism- anglosaxon intr-o -foaie de parcurs menita sa scoata Europa din actuala ei dezorientare-. Dar e important totodata ca noile state membre ale Uniunii sa nu aiba sentimentul ca sunt resimtite ca o povara nedigerata, in special daca s-ar tergiversa negocierile de aderare cu alte tari, precum Turcia, Bulgaria sau Romania.
