Chinezii ne-au obișnuit, deja, cu o adevărată „maree” de produse falsificate cu care, de câțiva ani buni încoace, au inundat lumea întreagă. Dar, falsificatorii chinezi nu s-au oprit doar aici. Iar asta pentru că, acolo, acasă la ei, s-au apucat să-și falsifice relicvele propriei lor istorii multimilenare, falsuri grosolane pe care le-au și expus, în tot soiul de muzee de specialitate. Motiv pentru care, autoritățile chineze au dispus închiderea unui muzeu în care miile de exponate, antichități și opere istorice pe care le găzduia s-au dovedit a fi de fapt, doar o butaforie care nu avea nici o legătură cu istoria reală. Este vorba despre muzeul Lucheng, din provincia Liaoning, pe care poliția locală l-a închis după ce s-a descoperit că cel puțin o treime dintre cele 8.000 de obiecte expuse în colecțiile sale nu erau autentice. Cotidianul Global Times anunță că, printre falsurile expuse în vitrinele acestui muzeu se afla și o relicvă istorică deosebit de importantă: o sabie, despre care se pretindea că ar fi aparținut dinastiei Qing – ultima dinastie imperială chineză (1644-1912), exponat evaluat la circa 120 milioane de yuani, echivalentul a 14 milioane de euro. De fapt, închiderea muzeului Lucheng nu este chiar o premieră pentru China care în ultima vreme cunoaște o veritabilă explozie a instituțiilor muzeale, cu aproape 300 de astfel de spații inaugurate doar anul trecut. Cu toate acestea, calitatea exponatelor este, adeseori, problematică, iar obiectele prezentate au uneori origini incerte, autenticitatea lor fiind pusă sub semnul întrebării. În această privință, cazul cel mai emblematic este cel al unui muzeu construit în provincia Hebei, pe care autoritățile locale l-au închis în iulie 2013: acolo, unul dintre cele mai importante exponate era o vază decorată cu animale, colorate într-un verde aprins, în stilul desenelor animate, inclusiv o caracatiță care izbucnea în râs. Reprezentanții muzeului pretindeau că vaza ar proveni de pe vremea dinastiei Qing. De asemenea, mai multe alte obiecte expuse în acel muzeu erau „semnate” cu numele Împăratului Galben, un personaj legendar care ar fi domnit, potrivit tradiției, cândva, în secolul al 27-lea î.e.n. Însă numele acestuia era însoțit de inscripții cu caractere chinezești simplificate, care au apărut e abia după anul 1950. Proprietarul muzeului, Wang Zhongquan, liderul local al Partidului Comunist, era „dispus să cumpere tot ce i se aducea”, astfel că a achiziționat peste 40.000 de obiecte contrafăcute, fapt relatat anul trecut chiar și de presa oficială chineză. De fapt, piața de antichități din China este inundată cu obiecte falsificate, care reprezintă veritabile „capcane” pentru colecționarii privați, al căror număr este în creștere. Chiar și obiectele achiziționate în străinătate generează uneori o serie de dubii: miliardarul Liu Yiqian, aflat la conducerea a două muzee private, s-a angajat într-o polemică aprinsă cu experții internaționali în legătură cu autenticitatea unui rulou caligrafiat, care l-a costat câteva milioane de dolari, cu ocazia unei licitații organizate de casa Sotheby’s la New York.
