Presedintele Conventiei europene a repurtat o victorie care va intra in istoria Uniunii Europene, reusind sa impace vineri seara tabara tarilor mari cu cea formata din tarile membre UE cu populatie mai redusa. Valery Giscard d*Estaing a explicat ca s-a ajuns la un compromis pentru forma finala a textului, iar unul dintre opozantii sai de notorietate, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a admis si el ca -s-au facut progrese importante-. In aceste conditii, proiectul Constitutiei europene are toate sansele sa ajunga in a doua parte a lunii iunie pe masa liderilor europeni la summitul de la Copenhaga, unde trebuie avizat inainte de consensul final pe care trebuie sa il primeasca in cadrul Consiliului interministerial, in primavara anului viitor. Constitutia va reprezenta piatra de hotar a Europei extinse de la 15 la 25 de state, la 1 mai anul viitor. Dupa aceasta data, ea trebuie ratificata de parlamentele tuturor statelor membre.
Dupa o saptamana de confruntari diplomatice la Bruxelles, proiectul adoptat nu difera foarte mult de viziunea presedintelui Conventiei, Valery Giscard d*Estaing, care a atras furia tarilor mici, ce se tem de faptul ca ar putea constitui tari de mana a doua.
Presedintele Uniunii Europene
Potrivit variantei de compromis, noul presedinte permanent al Uniunii Europene ar urma sa prezideze Consiliul European format din liderii tarilor membre, in timp ce Comisia Europeana, executivul UE, va dobandi puteri sporite. Presedintele Consiliului urmeaza sa fie votat de Parlamentul European si nu direct de cetatenii statelor membre. O formula care semnifica renuntarea la presedintia semestriala prin rotatie a UE, dar care incearca sa mentina egalitatea statelor membre in luarea deciziilor. Astfel, pana in 2009, este garantata egalitatea statelor membre, fiecare tara urmand sa aiba asigurat un loc in Comisia Europeana si, totodata, fiecare tara va conduce prin rotatie consiliile ministeriale. Dupa 2009, puterea presedintelui Comisiei Europene va creste, acesta urmand sa organizeze un sistem care va presupune drept de vot doar pentru o parte din comisari.
Se disputa inca luarea deciziilor in problemele de politica externa, in conditiile in care s-a decis ca Uniunea Europeana va avea un ministru pentru politica externa. Varianta de compromis propusa de presedintele Conventiei este una prin care deciziile de politica externa sa se ia prin majoritate si nu in unanimitate, ceea ce ar fi putut duce la blocaje in conditiile veto-ului unui singur stat. Marea Britanie se opune inca renuntarii la varianta veto-ului, iar Spania, care era avantajata de actualul sistem de decizie, are inca rezerve fata de compromisul propus. Conform calendarului oficial, Conventia mai are o saptamana pentru a adopta forma finala a proiectului Constitutiei europene.
