Conferinta Natiunilor Unite pe marginea Protocolului de la Kyoto si-a inceput lucrarile, ieri, in orasul german Bonn. In urmatoarele zile, delegatii celor 180 de tari vor pregati materialele necesare intalnirilor ministeriale, care vor incepe joi. Presedintele conferintei, ministrul olandez al mediului, Jan Pronk, a declarat, la deschiderea sesiunii, ca este nevoie de progres pentru salvarea pactului din 1997, privind incalzirea globala din cauza emisiilor de dioxid de carbon in atmosfera. Recenta retragere a Statelor Unite din Acordul de la Kyoto semnifica faptul ca tarile din Uniunea Europeana vor avea nevoie de sprijinul Japoniei pentru ca acesta sa intre in vigoare. Pe de alta parte, aceasta tara a amanat deja, pana in luna octombrie, o decizie in ceea ce priveste ratificarea tratatului, care obliga tarile industrializate sa-si reduca emisiile de dioxid de carbon. Premierul nipon, Junichiro Koizumi, a declarat, duminica, ca intrevederile programate pentru salvarea tratatului nu vor ajunge la un acord. Dimpotriva, Pronk si-a exprimat optimismul in legatura cu rezultatele la care va ajunge conferinta de la Bonn. -Este vital sa ducem la bun-sfarsit munca pe care am depus-o in ultimii patru ani-, a afirmat acesta. -Trebuie sa obtinem rezultate bune atat pentru noi, cat si pentru ministri si pentru public.- Printre chestiunile care vor fi discutate se numara si proiectele de folosire a padurilor ca -aspiratoare- ale emisiilor de dioxid de carbon, fondurile de finantare pentru tarile in curs de dezvoltare, pentru a-si imbunatati tehnologia, precum si asa-numitele -comercializari ale carbonului-, in cadrul carora tarile dezvoltate platesc pentru drepturile de emisie nefolosite ale altor tari, in loc sa si le diminueze pe ale lor. Pentru a intra in vigoare, Tratatul de la Kyoto trebuie sa fie ratificat de tarile care detin impreuna 55% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din 1990, ale tarilor dezvoltate. Uniunea Europeana si aliatii sai, care au declarat ca vor ratifica acordul cu sau fara ajutorul Statelor Unite, detin doar 49,5% din emisiile de gaze. Japonia detine, astfel, cheia viitorului acestui protocol controversat.
