Guvernul francez a primit ieri o adevarata lovitura, destul de neasteptata, din partea corsicanilor, care au dat peste cap istoricele planuri de descentralizare ale cabinetului Raffarin. Putin peste 50% din cei aproape 200.000 de corsicani cu drept de vot au optat impotriva descentralizarii administrative pe care o propunea referendumul de duminica organizat de autoritatile pariziene, cei care au aprobat masura propusa fiind cu putin peste 49%, din cei peste 60% de cetateni care s-au prezentat la urne.
Masura inlocuirii consiliilor regionale cu un miniparlament local, care sa decida in privinta cheltuirii banilor proprii, gandita de cabinetul Raffarin, dar respinsa asadar de corsicani, avea doua tinte. Prima o reprezenta initierea planului de descentralizare administrativa, gandit de guvernul francez de dreapta in contextul proverbialului centralism francez. Al doilea motiv pentru care guvernul s-a implicat foarte puternic in campania de sustinere a refendumului il reprezinta incercarea de a introduce descentralizarea administrativa ca pe o masura de compromis fata de tendintele separatiste din insula, initiate in urma cu mai bine de 30 de ani.
Ministrul francez de interne Nicholas Sarkozy, care a facut nu mai putin de opt vizite de promovare a referendumului, a anuntat decizia guvernului de a respecta votul locuitorilor insulei si, prin urmare, de a mentine actuala organizare.
Optiunea exprimata reprezinta totodata o veste proasta si pentru miscarea separatista, ai caror exponenti mizau pe descentralizare ca pe un prim pas spre dobandirea independentei insulei. Victoria guvernului era vazuta ca o conditie pentru imbunatatirea climatului politic din Corsica, mai exact pentru limitarea violentelor care au dus la asasinarea a cateva zeci de persoane de la intrarea in actiune a grupurilor independentiste in anii *70. In conditiile esecului masurii propuse de guvern, exista temerea ca violentele ar putea reizbucni, iar campania declansata de miscarile separatiste se va accentua. Observatorii explica optiunea corsicanilor prin dorinta ca insula sa ramana in continuare in grija guvernului francez, inclusiv de teama ca gruparile nationaliste sa nu foloseasca noul statut pentru a-si continua demersurile separatiste daca ar fi ajuns sa controleze noul miniparlament propus pentru infiintare. Corsicanii mai sunt totodata dominati si de teama ca insula nu se poate sustine economic de una singura doar din turism si are nevoie de implicarea puternica a Parisului, in conditiile in care aproximativ 40% din corsicani sunt angajati in administratie. Ramane de vazut cum va influenta votul corsicanilor celelalte miscari separatiste de pe vechiul continent.
