Guvernul german si-a revizuit in sens negativ previziunile de crestere economica pe anul 2003, de la 1,5% la 1%, anticipand o crestere a ratei somanului si luand in calcul riscurile pe care le presupune declansarea unui razboi impotriva Irakului. Numarul persoanelor fara loc de munca ar putea ajunge, la finele lunii ianuarie, la aproximativ 4,54 milioane, cel mai ridicat nivel din luna martie 1998. Pe ansamblul lui 2003, guvernul preconizeaza o medie lunara de 4,2 milioane de someri. -O posibila interventie in Orientul Mijlociu ar putea avea efecte negative de durata asupra pietelor financiare internationale si asupra pretului petrolului, deteriorand, in acelasi timp, increderea consumatorilor si a sectorului corporatist in redresarea economica-, a aratat executivul de la Berlin.
Revizuirea previziunilor guvernamentale a ridicat semne de intrebare in legatura cu proiectul de buget aprobat in luna noiembrie 2002, care se bazeaza pe estimarile anterioare de crestere economica. Anul trecut, produsul intern brut s-a marit cu numai 0,2%, aceasta fiind cea mai slaba rata de crestere inregistrata in Germania in ultima decada. Cea mai mare economie din zona euro a fost afectata de declinul activitatii de comert international, stagnarea cererii pe plan intern si efectele de asimilare pe care le-a presupus unificarea celor doua Germanii in 1989.
In prezent, companiile isi diminueaza considerabil investitiile si efectueaza reduceri de personalul. Industria germana a constructiilor este in recesiune de aproape sase ani.
Oamenii de afaceri au criticat, in repetate randuri, strategia guvernamentala, considerand ca incercarea autoritatilor de a acoperi deficitul bugetar prin majorarea taxelor si impozitelor nu va contribui la redresarea economiei nationale. Guvernul german si-a luat angajamentul sa aduca deficitul bugetar pe anul 2003 sub plafonul de trei procente din PIB, impus de Uniunea Europeana. Autoritatile de la Bruxelles au adresat un avertisment oficial Germaniei, dupa ce aceasta tara a incheiat anul 2002 cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane