Incheindu-si misiunea, trupele israeliene s-au retras din zona ocupata a Fasiei Gaza, afirma comunicatele armatei Tel-Aviv. Adevarul este ca, intr-adevar, armata israeliana s-a retras din Fasia Gaza, desi comandanti de esaloane mari afirmasera ca ele vor ramane mai multe zile sau pana ce nici o comunitate israeliana nu se va mai simti amenintata de gloantele si bombele palestinienilor. Comandantii nu au blufat. Daca retragerea s-a produs, totusi, aceasta se datoreaza faptului ca Tel-Aviv a realizat ca, mentinand ocupatia, incalca un acord fundamental – pe cel de la Oslo, din 1994 -, singurul care mai are efect in relatiile israelo-palestiniene. Negarea sa inseamna negarea administratiei palestiniene a teritoriilor. Preluarea ei de catre Israel este imposibila in actuala conjunctura, fara o criza de proportii. Pentru Israel, Autoritatea Palestiniana este cel mai necesar rau, acum.
Schimbati strategia!
Tel-Aviv neaga faptul ca retragerea din teritorii s-a facut sub presiunea Statelor Unite, desi banuiala continua sa persiste. Este adevarat, mesajul secretarului de stat american Colin Powell a fost difuzat dupa ce actiunea fusese incheiata, dar inapoia mutarilor diplomatice publice exista o lume a diplomatiei secrete. Lumea afla finaluri sau finaluri de etapa. Cert este ca mesajul Washingtonului a fost neasteptat de dur si, partial, descurajant pentru Guvernul Sharon. Powell a calificat reactia Israelului la bombardamentele de artilerie palestiniene -excesive si disproportionate-, desi a admis ca acestea au fost provocate. Duritatea mesajului depaseste referirile sale la dura ripost israeliana aeriana, terestra si navala de luni. Pentru Tel-Aviv, acest mesaj reprezinta o lovitura directa chiar asupra conceptiei strategice a Cabinetului Sharon, de a gestiona criza violentelor in extindere. Armata israeliana a dovedit in actiunile sale din ultimul timp ca a primit ordin, in baza unei idei de fond, sa reactioneze tocmai -excesiv si disproportionat-. Nimeni altcineva decat Powell nu poate intelege cel mai bine aceasta strategie, pe care si acesta a adoptat-o, cu ani in urma, de cate ori a trebuit sa apere, pe muchie de cutit, interesele nationale americane. Aceasta strategie i-a adus succese imediate si a realizat descurajarea pe termen lung printre inamicii Americii. Un asemenea mesaj venit din partea secretarului de stat, care este si un expert in domeniul militar, se poate traduce doar intr-un singur fel: schimbati ceva in strategia descurajarii.
S-a definit punctul zero
-Chemam ambele parti sa respecte acordurile pe care le-au semnat-, a cerut Washingtonul. Este clar ca, in conjunctura creata, referirea a vizat Acordul de la Oslo si nicidecum Acordul de la Sharm el-Sheik, de pilda. Washingtonul, protectorul din totdeauna al Tel-Aviv, a dat de inteles public ca orice ar fi admisibil la urma-urmei, precum demolari, asalturi cu tancuri si elicoptere, dar autonomia teritoriilor palestiniene nu poate fi incalcata. Or, aceasta a fost garantata pentru prima data tocmai prin acordul mentionat. -Pentru israelieni, aceasta include respectarea angajamentului lor de a se retrage din Gaza, in concordanta cu acordul semnat de Israel si Palestina-, a detaliat Powell. Acesta a definit si ce asteapta Washingtonul de la palestinieni: -Pentru palestinieni, aceasta include implementarea angajamentului lor de a renunta la terorism si la violente-. O alta idee majora a momentului Oslo. Semnificativ, Powell nu a apelat la Guvernul israelian. A fost un act de protejare a autoritatii Cabinetului Sharon. Dar el nu a apelat nici la Autoritatea Palestiniana, ceea ce poate fi o lezare a autoritatii lui Arafat, pe de-o parte, dar si o extindere a pretentiilor Washingtonului si asupra actiunii altor actori de pe scena palestiniana. Daca Washingtonul s-a referit intr-adevar la Acordul de la Oslo, ca unul peste care nu se poate trece, atunci a mai dat o lovitura Autoritatii Palestiniene si a dat apa la moara lui Sharon. Acesta declarase, inca din timpul campaniei electorale, ca toate intelegerile partiale israelo-palestiniene, artizanate ale trio-ului Barak-Cinton-Araft, sunt nule. La inceputul guvernarii Sharon, palestinienii mai sperau ca nu va fi asa. Iata ca acum si Washingtonul da semne ca punctul zero este, totusi, Oslo. Descurajarea -disproportionata- continua
La putin timp dupa retragerea trupelor palestiniene din Fasia Gaza, bombe de aruncator au cazut din nou asupra teritoriului israelian. S-au semnalat intense schimburi de focuri de armament de infanterie, in diverse zone din Cisiordania. In cadrul acestora si-au mai pierdut viata doi palestinieni. Cel mai semnificativ eveniment s-a derulat, totusi, in Fasia Gaza, unde riposta dura israeliana s-a facut simtita din nou. Insotite de doua tancuri si de buldozere, trupele israeliene au patruns din nou in sudul Fasiei Gaza, in dreptul punctului de trecere Sufa. Aici, tancurile si buldozerele au facut una cu pamantul posturile de paza ale Politiei palestiniene, in pofida puternicului schimb de focuri dintre cele doua parti. Dupa catva timp, fortele isreaeliene au parasit teritoriul Fasiei Gaza.
