La numai o saptamana dupa ce extradarea lui Slobodan Milosevici catre Tribunalul Penal International a dat nastere unei profunde crize politice la Belgrad, scenariul iugoslav se repeta acum in Croatia.
Guvernul de la Zagreb a decis sa aresteze si sa extradeze TPI suspectii de crime de razboi aflati pe lista Tribunalului de la Haga. La sfarsitul unei reuniuni de urgenta a membrilor Guvernului, care a durat, sambata seara, mai bine de opt ore, premierul croat, Ivica Racan, a facut publica decizia de a transmite Ministerului de Justitie cererile de arestare si de transferare la Haga a doi suspecti de crime de razboi, cereri inmanate autoritatilor de la Zagreb de catre procurorul general al TPI, Carla del Ponte. Presedintele croat, Stipe Mesic, a refuzat sa intervina in deliberarile Guvernului, considerand ca decizia nu este de competenta sa.
Hotararea a fost luata gratie votului favorabil acordat de 19 din cei 22 de ministri ai Cabinetului. Hotararea luata a dus insa la demisia a patru membri ai Guvernului, care au invocat motivul -conflictului moral-. Acestia – vicepremierul, Goran Granic, ministrul apararii, Jozo Rados, ministrul economiei, Goranko Fizulic, si cel al tehnologiei, Hrvoje Kraljevic – fac parte din Partidul Social Liberal, aliatul-cheie al formatiunii politice conduse de premier, Partidul Social Democrat. Prim-ministrul a anuntat ca va cere, cat mai curand posibil, votul de incredere al Parlamentului. In cazul in care votul va fi negativ, Ivica Racan isi va da si el demisia din functia de sef al Executivului. Acest scenariu este foarte probabil, in conditiile in care Partidul Social Democrat, care detine 23 de locuri in Parlament, ar putea decide sa se opuna hotararii Guvernului. Nu trebuie scosi din ecuatie nici nationalistii din Comunitatea Democratica Croata (HDZ), formatiunea politica a fostului presedinte, Franjo Tudjman, care detin 41 de locuri din cele 151 ale Parlamentului si care ar putea vota, de asemenea, impotriva deciziei Cabinetului. In aceste conditii, dezmembrarea Guvernului si alegerile anticipate nu trebuie excluse ca scenarii posibile. Costul deciziei pe care a luat-o Guvernul croat ar putea fi enorm, cu atat mai mult cu cat nationalistii cresc din nou in preferintele electoratului, in timp ce actualul Executiv este invinovatit pentru incapacitatea sa de a redresa economia tarii.
Autoritatile de la Zagreb nu au facut publice, in mod oficial, numele celor care vor fi arestati si transferati la Haga. Se pare insa ca este vorba despre generalul in rezerva, Ante Gotovina, si de generalul de origine albaneza, Rahim Ademi. Cei doi ar urma sa raspunda in fata justitiei internationale pentru presupusele crime comise in timpul razboiului de independenta a Croatiei, din perioada 1991-1995. In acest conflict, armata croata a infruntat insurgentii sarbi care au declarat independenta a aproximativ unei treimi din teritoriul tarii. Generalii Ante Gotovina si Rahim Ademi vor fi anchetati pentru presupuse masacre a sute de civili sarbi si de distrugerea a zeci de localitati, in timpul operatiunilor militare de recastigare a respectivelor teritorii. Cererile de transferare la Haga a celor doi generali au fost inmanate autoritatilor de la Zagreb de catre Carla del Ponte, in urma cu aproape o luna de zile. O decizie cat mai grabnica a Guvernului in aceasta privinta se pare ca a fost negociata vineri de catre procurorul general al TPI, aflat in vizita in capitala croata. Cu acea ocazie, Carla del Ponte a tinut sa precizeze ca Tribunalul de la Haga nu are intentia de a -incrimina razboiul patriotic- al croatilor, ci doar de a sanctiona actele criminale individuale. Incercand sa justifice decizia Cabinetului sau, premierul Ivica Racan a precizat ca -a refuza cererile Hagai ar insemna sa aduca Croatia din nou in abisul conflictului balcanic-.
Stabilitatea Guvernului de la Zagreb este amenintata si de masivele proteste de strada, pe care Asociatia Veteranilor a anuntat ca le va organiza inainte de votul de incredere din Parlament. -Nu va exista nici o extradare, vom preveni orice actiune in acest sens-, a avertizat Mirko Condic, liderul asociatiei. Amenintarea cu proteste de strada nu poate fi cu nici un chip subestimata. Mai ales daca ne reamintim cazul generalului Mirko Norac, arestat si anchetat de autoritatile de la Zagreb la inceputul anului, pentru posibila implicare in asasinarea a 40 de civili sarbi in localitatea Gospic, in octombrie 1991. Atunci, Asociatia Veteranilor, care se bucura de sprijinul nationalistilor din HDZ, a reusit sa scoata in strada mai mult de 100.000 de croati care se opuneau arestarii generalului Norac.
Departe de criza politica si de situatia exploziva de la Zagreb, decizia de sambata a Guvernului a adus din nou in actualitate o problema stringenta, careia Croatia trebuie sa-i gaseasca cat mai urgent o rezolvare. Este vorba despre modul in care manualele de istorie vor consemna razboiul pe care l-a dus Croatia in perioada 1991-1995. In timpul presedintiei lui Franjo Tudjman, populatiei i s-a spus ca nici un croat nu ar putea si nu ar avea de ce sa fie judecat pentru crime de razboi, ca poporul croat a luptat atunci pentru independenta si impotriva agresorilor sarbi. De un an si jumatate, de cand actuala coalitie a preluat fraiele puterii, situatia pare sa se fi schimbat. -Eroi sau criminali de razboi?-, este intrebarea care se pune acut de la arestarea, in februarie, a generalului Norac, dar mai ales astazi, cand Zagrebul este gata sa-si trimita generalii chiar in fata justitiei internationale.
