Curtea Suprema de Justitie din Iugoslavia a decis, ieri, sa inghete procesul de extradare a fostului presedinte Slobodan Milosevici. Curtea Constitutionala si-a motivat hotararea declarand ca are nevoie de timp pentru a decide asupra constitutionalitatii decretului emis de Guvernul iugoslav, saptamana trecuta, cu privire la cooperarea cu Tribunalul Penal International de la Haga. Patru din cei cinci judecatori ai Curtii Supreme au votat in favoarea acestei decizii. O hotarare finala ar urma sa fie luata cel mai devreme pe data de 12 iulie. Dupa anuntul facut de Curtea Suprema, Guvernul sarb urma sa se reuneasca de urgenta ieri seara. Membrii Cabinetului ar putea sa nu tina seama de decizia judecatoreasca privind inghetarea procedurii. -Avem obligatii internationale, decretul este in vigoare si el face dovada competentei Guvernului Serbiei, care urmeaza sa se reuneasca fara intarziere-, a afirmat Zivkovic. -Curtea Constitutionala a luat si alta data in trecut decizii care se indepartau de Drept si de Constitutie-, a concluzionat Zivkovic. Ministrii din Cabinetul sarb au denuntat faptul ca cei cinci judecatori au fost alesi pe considerente politice, caracterizandu-i drept o -clica cominista- instaurata de Slobodan Milosevici. Chiar inainte de inceperea evaluarii deciziei, presedintele Curtii Supreme de Justitie, Milutin Srdic, si-a dat demisia. -Cred ca este pentru binele tuturor ca eu sa nu iau parte la audieri si sa nu votez-, a declarat acesta. Desi presedintele iugoslav, Vojislav Kostunica, a votat in favoarea decretului, acesta este de parere ca decizia Curtii Constitutionale ar trebui respectata, fapt care a dus la izolarea sa si a partidului sau din punct de vedere politic. Conform vicepremierului Zarko Korac, in cazul in care Curtea Suprema refuza extradarea, Guvernul ar putea adopta statutul TPI ca parte constituenta a legislatiei nationale. In acest fel, extradarea lui Milosevici nu ar mai fi anticonstitutionala. Initial, presedintele Kostunica s-a opus oricarei sugestii de extradare a lui Milosevici catre Haga, dar a cedat, dupa cum a motivat el insusi, in fata presiunilor Statelor Unite. Intr-adevar, Washingtonul a decis, ieri, sa rasplateasca Belgradul si sa participe la conferinta donatorilor pentru Iugoslavia, care se desfasoara in cursul zilei de astazi, la Bruxelles. Se pare ca suma pe care o vor dona Statele Unite va fi de 106 milioane de dolari. -Nu vom semna insa cecul pana ce Belgradul nu isi va respecta angajamentele-, a afirmat responsabilul Departamentului de Stat. Experti ai Bancii Mondiale au anuntat ca, la conferinta organizata sub auspiciile Uniunii Europene si a Bancii Mondiale, suma solicitata statelor donatoare de fonduri pentru reconstructia Iugoslaviei (Serbia si Muntenegru) va fi de 1,25 de miliarde de dolari. Conform Bancii Mondiale, fondurile necesare pentru redresarea economiei iugoslave se ridica la 3,9 miliarde de dolari pe o perioada de trei sau patru ani.
