Climatul de instabilitate de la granițele Uniunii Europene riscă să tindă spre o escaladare periculoasă. Nu numai pentru Ucraina, dar și țări ale UE și NATO. Sancțiunile economice și cele ale libertății de mișcare impuse de Occident își fac tot mai simțite efectivele la Moscova, acolo unde se pierd bani și se pierde mobilitatea Rusiei de a-și promova interesele în regiune. FMI a revizuit recent creșterea economică a Rusiei de la 1,3% la 0,2% iar Daniel Glaser, secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, aprecia săptămâna trecută în fața Congresului american despre efectele sancțiunilor că acestea au dus la retragerea unui capital străin cuprins între 100-130 de miliarde de dolari de la început crizei din Ucraina.
Glaser a mai spus că rubla rusească a suferit o devalorizare de 8% și că deja Banca Centrală a Rusiei a cheltuit 50 de miliarde de dolari (10% din rezervele sale valutare n.r.) în încercarea eșuată de o susține. Prezentarea acestor indici economici este vitală pentru a putea înțelege mișcările Moscovei în plan politic în regiune. Constrânși financiar, liderii de la Kremlin caută să iasă din această politică de „containment economic” din partea Occidentului și urmăresc să intre în clinciuri cu aceste spații din proximitatea sa. În prezent, Ucraina este focarul luptei sale cu Occidentul, dar presiunea tinde să fie extinsă, după scenarii similare, înspre Republica Moldova și chiar România, primul stat din marginea Uniunii Europene și NATO.
Agentul provocator al Moscovei
România are rolul de avanpost și în același timp pilon de susținere pentru aspirațiile europene ale Chișinăul, politică ce contravine intereselor Moscovei care vrea să păstreze Republica Moldova sub tutoriatul său de influență. Evident, Moscova nu poate intra în clinciuri cu marile puteri ale UE de care este foarte legată economic, pe alocuri și politic, și caută confruntări cu state medii de talia României la care are raportări legate de influență directă în zona Mării Negre și extinsă în zona caspică. Episodul privind „interceptarea aeriană” a vicepremierul rus Dmitri Rogozin nu ar putea fi decât scânteia unor tensiuni bilaterale adâncite. În tot acest scandal, Rogozin joacă rolul de pion sacrificat cu o retorică belicoasă pentru a arăta adevăratele intenții ale Rusiei privind acest spațiu. În ciuda impresiei de impulsivitate și spontaneitate, Rogozin nu face nimic de capul lui, fiind mai degrabă un „contra-ambasador” care arată bățul țărilor cu care Moscova „vrea să se pună în bețe”.
Evident, Rogozin a știut foarte bine că, spre Tiraspol, va avea spațiul ucrainean blocat și că singurele opțiuni sunt România și Bulgaria. State UE care se conformează și vor aplica în bloc sancțiunile impuse de Occident. Cu alte cuvinte, Rogozin a căutat ca autoritățile de la București și Sofia să intre în aceste proceduri, de altfel normale, pentru o „persona non-grata” pe teritoriul UE. Ceea ce a urmat însă a fost cu totul inedit. Obișnuit să se șteargă de noroi la Chișinău pentru a intra în regiunea separatistă transnistreană și a juca rolul „salvatorului moscovit” pentru cetățenii ruși din diasporă, Rogozin s-a lovit și acolo de lehamitea autorităților de la Chișinău pentru actele sale samavolnice și declarațiile sale sfidătoare la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova. „În pofida mesajelor transmise părţii ruse pe calea diplomatică în ajunul acestei vizite de a se abţine de la declaraţii care ar putea prejudicia relaţiile bilaterale, demnitarul rus (Dmitri Rogozin -n.r.), pentru a câta oară, şi-a permis aprecieri şi comentarii eronate vizavi de alegerea suverană de dezvoltare a ţării noastre”, a precizat diplomația de peste Prut. Astfel, Rogozin a ajuns să fie percheziționat și să-i fie confiscate mai multe cutii ce conţineau liste cu semnături în favoarea anexării Transnistriei de către Rusia. Mai mult, Rogozin a părăsit Republica Moldova și percheziționat și cu o cursă de linie Chișinău-Moscova, o umilință greu digerabilă pentru orgoliul lui Rogozin și al Moscovei.
Amenințări deja clasice
Imediat, Rogozin a amenințat că o să le arate el „românilor ce părere au rușii despre ei” iar pentru Republica Moldova, vicepremierul rus a afirmat că ceea ce s-a întâmplat reprezintă o „provocare care va avea consecințe serioase asupra relațiilor bilaterale moldo-ruse”. Amenințările ruse au avut ca țintă primordială România și Ucraina, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, Aleksei Pușkov, afirmând că orice stat care întreprinde măsuri ostile față de Federația Rusă, inclusiv închiderea spațiului aerian, ar trebui să înțeleagă faptul că din partea Rusiei va urma un răspuns.
Duminică seară, președintele Traian Băsescu a precizat că retorica ui Rogozin nu mai impresionează pe nimeni și că România a făcut față provocărilor din istoria sa. „Este evident că nu poţi să iei în consideraţie acest tip de declaraţii. Ce să ne spună Rogozin, cine suntem? Dacă are nevoie, îi spunem noi lui cine suntem, dacă nu ştie. Şi îi pot spune eu că suntem o naţiune care a tărit între trei imperii, Imperiul Rus la răsărit, Imperiul Otoman la sud şi Imperiul austro-ungar la vest şi suntem tot aici, ei a trebui să plece de pe-aici. Ăştia suntem noi, iar Rogozin ar trebui să bage bine în cap lucrul acesta”, a comentat Traian Băsescu.
Pregătirile din spatele cortinei
În tot acest hățiș de declarații cu iz de confruntațional, la București a sosit discret adjunctul directorului Agenției Centrale de Informații (CIA), Avril Haines, cu care șeful statului a discutat situaţia din regiune şi buna colaborare dintre serviciile de securitate ale celor două ţări. Aceasta a mers și la Palatul Victoria, unde a avut o întrevedere la fel de „generalistă” în declarații ulterioare și cu premierul Victor Ponta. În mai puțin de o lună de zile, șeful CIA John Brennan a mers la Kiev, după care s-a dat undă verde operațiunii antiteroriste din estul Ucrainei, iar ulterior adjunctul său a venit la București.
De asemenea, SUA a desfășurat în ultima perioadă mai multe exerciții militare în regiune, inclusiv în România, dar și Țările Baltice și Polonia. Cert este că SUA se așteaptă la provocări, inclusiv armate, din partea Rusiei în regiune iar tensiunile sunt în creștere în sudul Ucrainei la Odesa și regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova. O situație care ar pune România și implicit NATO pe harta războiului din Ucraina la numai câteva sute de kilometri. De altfel, la București va sosi la București vicepreședintele SUA, Joe Biden, însoțit și de secretarul american al Apărării, Chuck Hagel. Biden ar mai putea ajunge și la Chișinău, după ce în martie 2011 a mai vizitat Republica Moldova, țară cu care a dezvoltat relații inclusiv militare.
De altfel, președintele Traian Băsescu a afirmat luni la Adevărul Live că una dintre cele mai mare vulnerabilități ale Republicii Moldova rezidă în statutul de neutralitate pe care îl conferă Constituția de la Chișinău. Linia de la declarații belicoase la acțiuni militare a devenit extrem de fină pe un fundal tot mai tensionat în regiunea Mării Negre, acolo unde Alianța Nord-Atlantică se vede nevoită să facă față din nou unei „reinventări” cauzată de remilitarizarea Rusiei și exprimarea sa tot mai agresivă în ceea ce se vrea refacerea influenței sale forțate în spațiul european. Una ce aduce mai degradă cu o „neo-cortină” trasă din nou peste aspirațiile de orice tip ale est-europenilor.
