Sub ochii Occidentului: in acest spirit a avut loc sambata, la Kremlin, summit-ul dintre presedintele rus, Vladimir Putin, si cel nord-coreean, Kim Jong-Il. Fiecare pasaj din -Declaratia de la Moscova-, semnata de cei doi lideri, pare redactat special pentru Statele Unite. O intalnire care i-a folosit lui Kim, pentru a arata ca tara sa nu este o paria pe scena politica internationala, si lui Putin, care a reusit, o data in plus, sa demonstreze omologului sau american ca proiectul de aparare antiracheta balistica si temerile Washingtonului privind siguranta sunt total nefondate. Coreea de Nord nu este un stat dusman, asa cum l-a numit fostul secretar de stat american, Madeleine Albright, comparandu-l cu tari precum Irakul si Iranul, de care Statele Unite se vad nevoite sa se apere prin dislocarea scutului spatial. -Nu suntem un stat care ameninta siguranta modiala. Programul nostru de rachete este pacific si nici o tara care respecta suveranitatea noastra nu are de ce sa se teama-, a declarat Kim.
Sprijin ferm pentru Tratatul ABM
Sosit la Moscova dupa noua zile de calatorie cu trenul sau blindat si dupa ce a parcurs 9.000 de kilometri de-a lungul Siberiei si a Rusiei europene, liderul nord-coreean a strans mana omologului sau rus si a semnat o declaratie comuna, pe care cei doi lideri o considera -piatra de temelie pentru intarirea pacii si a sigurantei in regiunea Asia-Pacific si in lume-. Putin si Kim au convenit asupra unui acord care prevede continuarea moratoriului in cazul testarii rachetelor pana in anul 2003. De asemenea, cei doi lideri si-au reiterat sprijinul pentru pastrarea Tratatului ABM, care limiteaza sistemele de aparare antiracheta balistica, aluzie directa la opozitia clara pe care cele doua tari o manifesta fata de scutul spatial american. Kim Jong-Il a reformulat inca o data cererea sa ca trupele americane sa se retraga rapid din Coreea de Sud, subliniind rolul pe care ONU il joaca in solutionarea pasnica a controverselor pe plan mondial si accentuand asupra faptului ca toate statele au dreptul la conditii egale de siguranta. Partea rusa a manifestat intelegere pentru pozitia nord-coreeana si a subliniat ideea ca pacea in peninsula trebuie garantata prin mijloace pasnice.
Este clar ca cei doi presedinti s-au inteles de minune. Cu atat mai mult cu cat -Declaratia de la Moscova- reprezinta manifestul acordului reinnoit intre Rusia si Coreea de Nord, dupa ce relatiile dintre Moscova si Phenian se racisera in urma deschiderii Uniunii Sovietice catre filo-occidentala Coree de Sud, la inceputul anilor *90. Pentru Putin, obiectivul acestui summit a fost si acela de a prezenta o imagine mai putin amenintatoare a Coreei de Nord, astfel incat sa tempereze nesiguranta Statelor Unite.
Fantasma comunismului
Vizita lui Kim nu este importanta numai din punct de vedere geostrategic si politic. Vladimir Putin si Kim Jong-Il au convenit si asupra unui proiect feroviar pentru acea legatura intre linia intercoreeana cu Transiberianul. Un plan care va uni Europa, pornind de la Palermo la Brest, pana la Marea Japoniei, de-a lungul paralelei 38. De asemenea, unul dintre planurile Rusiei prevede construirea unei conducte de gaz catre China si Coreea de Sud, care sa alimenteze cu energie Coreea de Nord si sa-i aduca venituri din taxele percepute pe drepturile de transport. Se pare ca Putin a promis omologului sau sa-l ajute la reconstructia vechilor centrale industriale si la modernizarea sistemului de cale ferata.
Trebuie semnalata si o premiera care a suscitat polemici in presa rusa, ziarele titrand cu litere de-o schioapa ca vizita lui Kim la Moscova a readus Rusia cu 50 de ani in urma. Liderul nord-coreean a fost singurul presedinte care a dorit sa aduca un omagiu parintelui Revolutiei Ruse, vizitand mausoleul lui Lenin din Piata Rosie. De la caderea Uniunii Sovietice, nici un sef de stat nu a mai simtit nevoia sa depuna coroane de flori la mausoleul lui Lenin, comenteaza cotidianul -Izvestia-, care vede in liderul nord-coreean ultimul momument viu al stalinismului.
